Avertismentul unui cunoscut expert în energie: România riscă să piardă miliarde de euro

Expertul în energie Dumitru Chisăliţă a atras atenţia, într-o intervenţie TV, că România riscă să piardă fonduri europene de miliarde de euro şi să se confrunte cu probleme de securitate energetică din cauza întârzierilor în îndeplinirea obligaţiilor asumate la nivel european.

Jurnalist: Măsurile gândite să ne protejeze facturile ar putea sabota viitorul energetic al ţării. Plafonările impuse de stat au afectat serios mecanismele pieţei de energie şi au blocat potenţiale investiţii de miliarde de euro, de care ţara noastră are nevoie disperată pe termen lung, atrag atenţia experţii. Cum ieşim din acest impas şi cum putem redeveni atractivi pentru investitori? Aşadar, ce ne paşte? Ce ar trebui să facă statul şi nu face?

Dumitru Chisăliţă: Da, într-o analiză pe care am făcut-o recent privind infringement-urile pe care România le are sau întârzierile pe care România le are la nivel european, am constatat că pe domeniul energiei aproape toate direcţiile pe care noi ni le-am asumat sunt, în momentul de faţă, în diverse stadii de atac din partea Uniunii Europene.

Iar, din păcate, aceste infringement-uri sau aceste neconformităţi, aceste elemente asumate de România şi neîndeplinite, vin la pachet cu potenţiale amenzi pe care România trebuie să le suporte, respectiv cu blocarea unor fonduri. Discutăm de fonduri de multe miliarde care sunt relaţionate de aceste asumări pe care România şi le-a făcut şi, din păcate, stăm foarte prost aici, aspect care, cel mai probabil, ne va face să nu accesăm aceste fonduri şi să le pierdem.

Odată cu pierderea acestor fonduri, pierdem şi capacitatea ca, la un moment dat, să avem anumite investiţii făcute, să avem anumite funcţionalităţi în România şi, într-un final, să avem o securitate mai mare şi, eventual, preţuri mai mici la energie şi gaze.

Jurnalist: Pe de altă parte, domnule Chisăliţă, ne uităm şi la ce se întâmplă cu gazele naturale. Înţeleg că, în aceste zile caniculare şi în această perioadă de vară, România scoate din depozite gaze naturale, în condiţiile în care noi nu mai avem importuri. Urmează o penurie de gaz în România? Cum ne vom încălzi la iarnă şi la ce preţuri, dacă totuşi vom avea gaz?

Dumitru Chisăliţă: Preţurile, în momentul de faţă, până în 31 martie 2027, sunt preţuri stabilite în baza unei formule. Formulă care, la rândul ei, a fost aprobată printr-o ordonanţă de urgenţă, astfel încât populaţia nu va ajunge să plătească mai mult decât plătea anul trecut, de exemplu, în plină iarnă.

Dar, în acelaşi timp, trebuie să spunem că această formulă de plafonare se aplică doar populaţiei, nu şi consumatorilor non-casnici.

Cei care s-ar putea ca in iarnă să aibă facturi mai mari decât au avut în iarnă trecută sau, dacă îmi permiteţi să fac o prognoză, cu siguranţă vor avea facturi mai mari decât au avut în iarna lui 2025-2026.

Jurnalist: Asta pentru companii, ca să înţelegem?

Dumitru Chisăliţă: Pentru companii, da. Discutăm despre companii. La populaţie, cel mai probabil, preţurile vor rămâne în jurul valorilor din 2025-2026. Pentru companii, prognoza mea este că preţurile vor fi mai mari.

În ceea ce priveşte securitatea aprovizionării, la momentul de faţă nu există un element de îngrijorare, chiar dacă cifrele nu arată cum arătau în ultimii trei ani de zile, adică la fel de bine din perspectiva înmagazinării şi a gradului de umplere a depozitelor.

Totuşi, repet, nu văd în momentul de faţă elemente de îngrijorare. Dacă lucrurile vor continua aşa, s-ar putea ca în luna august să-mi schimb părerea, dar, la momentul de faţă, nu văd un element de îngrijorare.

Jurnalist: Cu alte cuvinte, ar trebui să se mişte autorităţile şi operatorii să înmagazineze gaz cât mai repede?

Dumitru Chisăliţă: Trebuie să spunem că suntem la începutul acestei perioade şi, întotdeauna, dacă ne uităm la evoluţia ultimilor 20 de ani, luna mai este o lună în care sunt abordări mai timide în ceea ce priveşte înmagazinarea gazelor naturale.

Tocmai de aceea nu văd, în acest moment, un element de îngrijorare.

Dar urmărim cu atenţie această situaţie şi există posibilitatea ca, dacă nu avem nişte schimbări, nişte modificări importante, această îngrijorare să crească pe măsură ce lucrurile stagnează sau nu evoluează.

Mai ales că, începând cu ianuarie 2026, a apărut un important regulament al Uniunii Europene care condiţionează importurile de gaze naturale de o serie de verificări. Verificări care trebuie făcute cu 30 de zile înainte de a-ţi dori acel gaz natural.

Ceea ce, spre deosebire de ceilalţi ani, va bloca importurile peste noapte, importuri cu care România era cumva obişnuită, adică atunci când eram la nevoie, dădeam fuga şi achiziţionam nişte gaze. Din păcate, aceste schimbări de regulament la nivel european nu ne avantajează în această situaţie. Iar dacă, într-adevăr, cantităţile de gaze înmagazinate şi eventualele contracte pe termen lung nu se vor încheia, atunci putem spune că va exista o potenţială situaţie îngrijorătoare in iarna 2026-2027.

Jurnalist: Şi în ceea ce priveşte preţul energiei electrice, domnule Chisăliţă, ar putea creşte din toamnă?

Dumitru Chisăliţă: Eu, deocamdată, nu pot să spun că există o astfel de tendinţă la nivelul energiei electrice. Din contră, ultimele tendinţe sunt de uşoară scădere a acestui preţ. Ca atare, cel puţin la momentul de faţă, lucrurile rămân într-o variantă optimistă şi pozitivă pentru a doua parte a anului 2026.

Dar, în acest aspect, trebuie să spunem că, în perspectiva 2027-2030, lucrurile s-ar putea să devină îngrijorătoare. Reactorul numărul 1 de la Cernavodă este programat ca, începând cu 2027, să fie oprit pentru reparaţii capitale.

Asta înseamnă că o cantitate importantă de energie, undeva între 7 şi 10% din consumul mediu de energie, va fi scoasă din producţie şi va trebui înlocuită cu altceva.

Şi atunci, din păcate, la momentul de faţă există o oarecare îngrijorare privind acest aspect.

Pentru că cea mai facilă înlocuire astăzi, după cum arată lucrurile, ar fi importul. Importuri care ştim cu toţii că sunt la un nivel foarte ridicat.

Şi atunci, da, există în perspectiva 2027-2030 o îngrijorare atât la nivelul creşterii preţurilor, cât şi la nivelul securităţii energetice.

Ţinând seama că energia electrică furnizată de reactorul numărul 1 de la Cernavodă era o energie sigură, ne puteam baza pe ea absolut oricând, indiferent de condiţiile meteo sau de orice altceva.