Legea pentru drepturile victimelor Mineriadei din iunie 1990, finalmente, adoptată. Foştii securişti şi membri FSN, excluşi de la orice beneficiu

Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, 17 iunie, proiectul de lege care creează cadrul legal pentru acordarea unor drepturi victimelor mineriadei din 13-15 iunie 1990. Este vorba de indemnizaţii lunare reparatorii, în cuantum de 5.000 lei, sumă care va fi indexată anual cu rata inflaţiei.

Sunt excluşi de la posibilitatea de a beneficia de aceste prevederi foştii militari, securişti şi miliţieni, dar şi colaboratorii fostei Securităţi. Proiectul a fost adoptat de Senat în 2023, dar abia acum a ajuns la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Instituţia care va gestiona problema recunoaşterii calităţii de victimă a mineriadei, urmaş şi cea a acordării drepturilor reparatorii este Secretariatul de Stat pentru Revoluţionari, în fruntea căruia a revenit Mihai Dodu. Profesor de istorie şi fiu de revoluţionari ucişi în decembrie 1989, Dodu fusese înlăturat de Marcel Ciolacu, după ce Secretariatul pentru Revoluţionari i-a refuzat dreptul la un certificat de Luptător cu Rol Determinant la Revoluţie.

„Prin consens unanim, toate partidele din Parlamentul României au votat pentru legea victimelor din 13-15 iunie 1990. Prezent astăzi în plen, am simţit că după 36 de ani s-a făcut dreptate pentru tinerii ucişi şi bătuţi în acele zile cenuşii ale democraţiei câştigate în decembrie '89. Repet, partidele au dat dovadă de unitate — mulţumesc tuturor liderilor de grup — în acest consens reparatoriu pentru victimele violenţelor din iunie '90. Vreau să garantez că, prin prezenţa mea, în calitate de secretar de stat, voi urmări să aplic legea cu legalitate şi echilibru”, a declarat Mihai Dodu, pentru Epoch Times, după adoptarea legii.

Potrivit acestuia, în jur de 350-400 de victime şi urmaşi vor beneficia de prevederile legii aplicate astăzi. Mulţi dintre cei bătuţi de minerii chemaţi de Iliescu în iunie 1990 au murit sau au fugit din ţară după acel eveniment care a determinat parcursul ţării.

Revenind la legea adoptată azi, actul normativ instituie următoarele calităţi:

• urmaş al persoanei care a decedat în timpul evenimentelor;
• persoană care a fost rănită;
• persoană care a fost arestată sau reţinută ca urmare a participării la acţiunile din timpul evenimentelor.

De prevederile prezentei legi nu pot beneficia:

• persoanele prevăzute la art. 2 care au fost despăgubite de statul român ca urmare a unor acţiuni în justiţie;
• persoanele care au făcut parte din aparatul de represiune, securitate şi poliţie sau care au desfăşurat activităţi de poliţie politică în perioada 1945-1989, precum şi cele care au făcut parte din Consiliul Frontului Salvării Naţionale;
• persoanele despre care se dovedeşte că, în perioada 1945-1989, au deţinut cel puţin o demnitate sau o funcţie de conducere în cadrul organelor locale, regionale sau naţionale ale Partidului Comunist Român.

De asemenea, nu pot beneficia: persoanele despre care se dovedeşte că, în perioada 1947-1989, au fost militari, cu grade şi funcţii, în structurile militarizate ale statului comunist şi care au făcut parte din aparatul de represiune, respectiv securitate şi miliţie, precum şi cele care au dezinformat sau au folosit mijloace de informare în masă în scop de diversiune ori au acţionat sub orice formă împotriva Revoluţiei Române din decembrie 1989, au emis ordine şi dispoziţii în favoarea menţinerii structurilor fostului partid comunist; persoanele care au fost declarate, prin hotărâri definitive ale instanţelor de judecată, ca având calitatea de colaboratori/lucrători ai Securităţii.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 13 februarie 2023, Camera Deputaţilor fiind for decizional.