Mass-media israeliană îl critică dur pe Netanyahu, considerându-l "umilit" de Trump

Comentatorii politici israelieni au formulat evaluări dure cu privire la modul în care prim-ministrul Benjamin Netanyahu a gestionat progresul diplomatic dintre SUA şi Iran, prezentându-l ca fiind marginalizat şi umilit de decizia Washingtonului de a negocia direct cu Teheranul.

Criticile au izbucnit după ce Netanyahu a recunoscut că nu fusese informat despre memorandumului de înţelegere convenit între Statele Unite şi Iran, care urmăreşte să pună capăt ostilităţilor militare începute la 28 februarie.

Acuzaţii de eşec şi înşelăciune

Editorialistul Haaretz, Yossi Verter, l-a descris pe Netanyahu ca aflându-se „în punctul culminant a ceea ce orice expert obiectiv ar defini drept un eşec strategic colosal pentru Statul Israel”.

Într-un articol intitulat „Fără ruşine, arhitectul eşecului a pretins că a salvat Israelul de la moarte colectivă. A fost încă o minciună dintre multele sale minciuni”, Verter a pus sub semnul întrebării afirmaţia lui Netanyahu potrivit căreia ar fi prevenit o „anihilare nucleară”, subliniind că prim-ministrul face astfel de afirmaţii de trei decenii.

Verter a adăugat că Netanyahu „nu are nicio idee despre ce conţine memorandumul de înţelegere pe care SUA şi Iranul l-au semnat digital pe la spatele lui. Iranienii ştiu. Pakistanezii ştiu. Probabil că şi qatarezii ştiu. Netanyahu, se pare, nu”.

Excludere şi umilire din partea Washingtonului

Editorialistul publicaţiei Maariv, Ben Caspit, a scris că „spectacolul lui Netanyahu s-a terminat: Trump l-a aruncat sub autobuz”, remarcând că prim-ministrul nu l-a menţionat pe Trump pe nume în timpul conferinţei sale de presă şi a admis că nu ştia nimic despre acordul semnat electronic fără ştirea sa.

Caspit a susţinut că avertismentele repetate ale lui Netanyahu privind „anihilarea” aveau scopul de a ascunde responsabilitatea pentru eşecurile Israelului în ceea ce priveşte Iranul.

„Încă o dată, Israelul a fost lăsat în afara imaginii”, a scris el, potrivit YeniŞafak, comparând situaţia cu acordul nuclear din 2015, din care Netanyahu a fost de asemenea exclus.

Comentatorul de la Walla, Barak Seri, a descris rezultatul drept „cea mai mare umilinţă” a lui Netanyahu, observând că oficialii israelieni de rang înalt considerau acordul „rău şi periculos pentru Israel” şi „un adevărat dezastru”, încheiat fără a lua în considerare interesele israeliene.

Obiective de război neatinse şi implicaţii regionale

Analiştii au pus sub semnul întrebării ceea ce a fost obţinut prin acest conflict, observând că niciunul dintre obiectivele de război declarate ale Israelului nu a fost atins — nici eliminarea ameninţării nucleare iraniene, nici eliminarea ameninţării reprezentate de rachetele balistice, nici crearea condiţiilor pentru o schimbare de regim şi nici stoparea sprijinului continuu oferit de Teheran aliaţilor săi regionali.

Seri a ironizat unul dintre rezultatele prezentate de susţinătorii acordului drept un succes, scriind: „Strâmtoarea Ormuz a fost deschisă. Ce mare realizare — era deschisă şi înainte de război.”

Netanyahu, care este căutat de Curtea Penală Internaţională din 2024 în legătură cu acuzaţii de crime de război în Gaza, se confruntă acum cu critici interne tot mai puternice, în timp ce Israelul încearcă să gestioneze implicaţiile strategice ale excluderii sale dintr-un important acord diplomatic care va remodela dinamica securităţii regionale.