Moscova accelerează ofensiva în Donbas. Noul comandant ucrainean moşteneşte un front în criză

Noul comandant-şef al Forţelor Armate ale Ucrainei, Mihailo Drapatîi, a moştenit o situaţie dificilă pe linia frontului de la predecesorul său, Oleksandr Sîrskîi.

În prima jumătate a anului, armata ucraineană a reuşit să ţină în frâu ofensiva rusă în nordul Donbasului, însă în ultimele săptămâni forţele ruse şi-au accelerat înaintarea către principalul lor obiectiv – aglomeraţia urbană Kramatorsk-Sloviansk.

În acelaşi timp, ofensiva de durată desfăşurată de Forţele Armate ale Ucrainei în estul regiunii Zaporojie, deşi a oprit înaintarea rusă spre vest, nu şi-a atins obiectivele decisive (însă următoarea sa etapă pare promiţătoare).

Acum, scrie Meduza, comandamentul ucrainean trebuie să decidă dacă va continua atacurile în regiunea Zaporojie sau îşi va concentra forţele asupra respingerii ofensivei ruse din Donbas.

Konstantinovka şi Kramatorsk

Forţele Armate ale Ucrainei continuă încercările de a păstra controlul asupra oraşului Kostiantinivka, cel mai sudic punct al aglomeraţiei Kramatorsk.

Aviaţia de atac rusă este prezentă de câteva săptămâni în toate cartierele oraşului, ajungând până la ieşirea nordică şi încercând să cureţe cartierele centrale de militari ucraineni. Însă forţele ucrainene, sprijinite de unităţile de asalt din „garda personală” a lui Sîrskîi, Regimentul „Skala”, încearcă să împiedice cât mai mult timp capturarea completă a oraşului Kostiantinivka, considerat deja condamnat.

Ideea este simplă: cât timp luptele continuă în oraş, Forţele Armate Ruse nu pot concentra aici operatorii de drone necesari pentru a continua ofensiva spre nord, în direcţia Drujkivka şi Kramatorsk.

Forţele Armate ale Ucrainei se confruntă cu cele mai mari dificultăţi în estul Kostiantînivka (pe malul drept al râului Krivîi Toreţ). La mijlocul lunii iulie, forţele ruse au capturat ruinele unei uzine de compactoare aflate pe malul râului Krivîi Toreţ, care fusese folosită anterior ca rută de aprovizionare pentru trupele ucrainene din acea jumătate a oraşului. Este probabil ca luptele să continue încă acolo (inclusiv în zona centrală, unde se află clădirile administrative), însă de două săptămâni nu mai există dovezi video care să indice poziţiile Forţelor Armate ale Ucrainei.

Forţele Armate ale Ucrainei încă pot introduce unităţi de asalt în partea vestică a oraşului Kostiantinivka, atât dinspre nord, cât şi dinspre periferia vestică.

În ultimele zile, trupele ruse au avansat câţiva kilometri la nord de Konstantinovka, ajungând la periferia sudică a următoarei localităţi, Alekseevo-Drujkovka.

Totuşi, menţinerea poziţiilor în Kostiantinivka s-ar putea dovedi inutilă, deoarece Forţele Armate Ruse au activat a doua etapă a planului lor de cucerire a părţii sudice a aglomeraţiei Kramatorsk – o încercare de a încercui toate oraşele şi satele aflate la sud de Kramatorsk. Trupele ruse înaintează spre Drujkivka atât dinspre flancul estic, cât şi, în ultima săptămână, dinspre flancul vestic, pătrunzând în spatele dispozitivului ucrainean. Acolo, în valea râului Kazennîi Toreţ, la nord-vest de Kostiantinivka, frontul rămăsese stabil de mai multe luni. Însă acum Forţele Armate Ruse au reluat ofensiva, capturând satul Torskoe, aflat la opt kilometri de Drujkivka.

La nord-est de Kostiantinivka, trupele ruse înaintează de la Canalul Severski Doneţ–Donbas direct către Kramatorsk, ocolind din est principala linie defensivă ucraineană din zona Drujkivka. Forţele ruse au ajuns deja în satul Vasiutinskoe, situat la şapte kilometri de periferia Kramatorsk.

Ca urmare a acestei ofensive, forţele ucrainene, care au menţinut poziţii la periferia oraşului Ceasiv Iar doi ani, au fost nevoite să înceapă retragerea. Cel puţin, trupele ruse au reuşit să ocupe poziţiile considerate anterior inexpugnabile de la periferia vestică a oraşului.

Nimic din toate acestea nu înseamnă că armata rusă va putea pătrunde în Kramatorsk şi Sloviansk în viitorul apropiat şi îşi va îndeplini principalul obiectiv al acestei etape a războiului – cucerirea părţii rămase din Donbas. Operaţiunea planificată de Statul Major General rus prevede în mod clar atingerea aglomeraţiei Kramatorsk din mai multe direcţii, de-a lungul unui front de aproximativ 100 de kilometri. Însă pe flancuri, forţele ruse au rămas în urmă. În lunile următoare, este probabil că Forţele Armate Ruse să nu poată ajunge la Sloviansk dinspre est şi nici la Kramatorsk dinspre vest. Un atac frontal este puţin probabil, deoarece terenul nu îl permite. De exemplu, dincolo de Vasiutinske se află un parc naţional cu stânci înalte. De asemenea, aeroportul din Kramatorsk, amplasat pe un deal înalt, domină întreaga zonă.

Asaltul asupra oraşului Liman, de pe malul nordic al râului Severski Doneţ, vizavi de Sloviansk, a eşuat: Forţele Armate ale Ucrainei au reuşit să respingă unităţile ruse de asalt. Înaintarea spre Sloviansk de-a lungul malului sudic al râului s-a lovit de poziţiile ucrainene din apropierea localităţii Mikolaivka. Între timp, trupele ruse au reuşit să traverseze râul la Prişib (probabil doar cu un efectiv redus).

Menţinerea acestui cap de pod reprezintă un pericol pentru Forţele Armate ale Ucrainei: de acolo, Forţele Armate Ruse ar putea, teoretic, să lanseze o ofensivă menită să încercuiască Slovianskul dinspre nord, încercând să îi taie rutele de aprovizionare din regiunea Harkiv.

Pe flancul opus, cel vestic, forţele ruse îşi continuă încercările de a captura Dobropillia. Ministerul rus al Apărării susţine că trupele sale au pătruns în limitele oraşului, însă nu există nicio confirmare vizuală în acest sens. Judecând după imaginile video, luptele continuă pe căile îndepărtate de acces către oraş, însă în ultimele zile forţele ruse şi-au accelerat înaintarea. Acestea au reuşit să ocupe Beliţke, un orăşel situat la sud-est de Dobropillia, pentru care s-a luptat mai multe luni, şi au străpuns, de asemenea, apărarea din satul Şevcenko, înaintând spre Vodianske şi Svitloe.

Forţele Armate ale Ucrainei înaintează în estul regiunii Zaporojie

În 2025, gruparea „Vostok” („Est”) a Forţelor Armate Ruse a obţinut cele mai importante succese. Ea a capturat teritorii întinse la intersecţia regiunilor Doneţk, Dnipropetrovsk şi Zaporojie şi a avansat considerabil spre vest de-a lungul frontului. În timpul iernii a fost capturat oraşul Huliaipole, după care principalele forţe ale grupării „Vostok” au lansat o ofensivă spre următorul bastion ucrainean – oraşul Orehovo. Împotriva forţelor ucrainene din nord, comandamentul grupării a menţinut doar o barieră slabă de-a lungul râului Volcea.

Ca răspuns la această pătrundere (unică în actuala etapă a războiului prin ritmul înaintării), Sîrskîi a decis să transfere rezerve din zona Pokrovsk şi să lovească flancul nordic, foarte slab apărat, al grupării ruse.

În primăvară, prima etapă a ofensivei ucrainene, la care a participat un corp aeropurtat de până la 20.000 de militari, a provocat o criză în apărarea Forţelor Armate Ruse. Prin redislocarea propriilor trupe din zona Pokrovsk, comandamentul rus a reuşit să oprească înaintarea forţelor ucrainene, care pătrunseseră între 10 şi 15 kilometri în apropierea satelor Ternovoe, Berezovoe şi Novoivanivka. Forţele Armate ale Ucrainei nu au reuşit să taie principala rută de aprovizionare a grupării „Vostok” – şoseaua Velyka Novosilka–Hulyaipole –, însă ofensiva rusă asupra Orehovo a fost practic oprită.

La începutul verii, gruparea „Vostok”, după ce şi-a securizat spatele în zona Ternovoe, şi-a reluat ofensiva asupra Orehovo. Însă Sîrskîi a transferat forţe suplimentare din regiunea Sumîi şi a lansat noi atacuri asupra flancului nordic, pe râul Volcea – de această dată mai spre est, pe aliniamentul dintre Mirnîi şi Andreevka-Klevţovo (fostul sat Iskra).

În ultimele săptămâni, Forţele Armate ale Ucrainei au avansat aproximativ 10 kilometri spre sud în liniile defensive ruse, capturând satele Poddubnoe şi Novohatskoe. Totuşi, judecând după imaginile video publicate, ele nu au reuşit încă să alunge forţele ruse din Iskra şi Mirnoe, ceea ce îngreunează continuarea înaintării ucrainene.

Obiectivele acestei ofensive ucrainene rămân neclare – în spatele imediat al dispozitivului Forţelor Armate Ruse din acest sector nu se observă nicio ţintă importantă. Cel mai probabil, este vorba despre o încercare de a dispersa forţele ruse care apără flancul nordic al grupării „Vostok”, împiedicând-o astfel să-şi reia ofensiva spre vest, în direcţia Orehovo.

Contraatacurile continuă în sectorul dintre Huliai-Pole şi Orehovo. Forţele Armate ale Ucrainei au respins din nou trupele ruse de la periferia estică a localităţii Malaia Tokmacika, precum şi din Vozdvijenskaia şi Kopani. Acest sat, situat la doar opt kilometri de principala rută de aprovizionare ucraineană, fusese atins anterior doar de unităţi ruse de cercetare. Între timp, forţele ruse şi-au intensificat activitatea în apropiere de Ternovatoe, încercând să ajungă în satul Pokrovskoe, un nod logistic-cheie pentru forţele ucrainene de pe flancul nordic.

Comandamentul Forţelor Armate ale Ucrainei va trebui să ia o decizie dificilă: să continue ofensiva relativ reuşită de la intersecţia regiunilor Dnipropetrovsk, Zaporojie şi Doneţk, care ţine pe loc forţele unei importante grupări a Forţelor Armate Ruse, sau să transfere de acolo trupe pentru a sprijini apărarea oraşului Kramatorsk, aflată din nou într-o situaţie de criză.