Trump acuză Iranul de “duplicitate incredibilă”, după ce Teheranul neagă existenţa unor noi negocieri cu SUA
Preşedintele american Donald Trump a descris conducerea Iranului ca fiind drept „incredibil de duplicitară”, după ce Teheranul a respins afirmaţiile sale potrivit cărora luni ar fi trebuit să aibă loc o nouă rundă de negocieri între cele două părţi aflate în conflict.
Anterior, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, declarase că Iranul negociază doar cu Omanul în privinţa unui coridor temporar comun de navigaţie prin Strâmtoarea Hormuz, de importanţă strategică, a transmis agenţia de ştiri de stat IRNA, citată de dpa.
Baghaei a subliniat că discuţiile implică exclusiv Iranul şi Omanul şi că, în prezent, Teheranul nu poartă negocieri cu Statele Unite.
El a adăugat că aspectele privind relaţiile dintre Iran şi SUA vor fi analizate într-o etapă ulterioară, pentru a se evalua modul în care ar putea evolua situaţia.
Declaraţiile sale par să contrazică anunţul făcut de Donald Trump duminică seara, potrivit căruia o nouă rundă de discuţii cu reprezentanţii Iranului fusese programată pentru luni.
Ca reacţie, Trump a publicat un mesaj pe platforma sa, Truth Social, în care a acuzat conducerea iraniană de „duplicitate incredibilă”.
„Ei cer o întâlnire, unii ar spune chiar că imploră. Încep discuţiile, iar altele sunt deja programate pentru viitorul imediat, iar apoi spun, deschis şi cu mândrie, că nu poartă nicio negociere, că nu se discută nimic şi că au de-a face doar cu Omanul”, a scris preşedintele american.
Trump a avertizat că Statele Unite vor menţine blocada navală asupra porturilor iraniene „până când va fi încheiat un acord sau va exista o capitulare totală”.
Ulterior, într-o declaraţie făcută la Casa Albă, liderul american a reiterat că discuţiile au loc la solicitarea Iranului şi le-a descris drept „ultima şansă” pentru Teheran.
Potrivit lui Trump, negocierile vizează în primul rând redeschiderea Strâmtorii Hormuz, obiectivul fiind reluarea completă a traficului maritim până marţi. Într-o a doua etapă, atenţia s-ar concentra asupra „denuclearizării” Iranului, proces despre care Trump a admis că va necesita mai mult timp.
Disputa privind dreptul de navigaţie prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol, gaze naturale şi îngrăşăminte, reprezintă unul dintre principalele puncte de tensiune în conflictul dintre Statele Unite şi Iran.
Purtătorul de cuvânt iranian Esmaeil Baghaei a explicat că Iranul şi Omanul, statele riverane strâmtorii, discută posibilitatea introducerii unui traseu circular de navigaţie, în locul mai multor culoare separate, până la stabilirea unui acord definitiv.
Conform propunerii, petrolierele şi navele comerciale ar urma să intre în Strâmtoarea Hormuz pe o rută nordică, prin apele teritoriale iraniene. După escala în porturi iraniene sau din statele arabe din Golf, acestea s-ar întoarce pe o rută sudică, prin apele teritoriale ale Omanului.
În punctul său cel mai îngust, Strâmtoarea Hormuz are aproximativ 39 de kilometri lăţime. Cum atât Iranul, cât şi Omanul revendică ape teritoriale de circa 22,2 kilometri, zonele lor maritime se suprapun, ceea ce înseamnă că în acea porţiune nu există ape internaţionale.
Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Dreptul Mării (UNCLOS) garantează dreptul de trecere în tranzit prin strâmtoare şi interzice blocarea navelor comerciale. Iranul nu recunoaşte însă această interpretare juridică.
Noul aranjament propus ar limita libertatea de navigaţie comparativ cu perioada anterioară izbucnirii conflictului militar. Astfel, Iranul ar putea decide ce nave şi din ce state au acces în Strâmtoarea Hormuz, iar navelor militare le-ar putea fi refuzată trecerea.
Statele Unite şi Iranul au convenit, la jumătatea lunii iunie, asupra unui acord-cadru care prevede că Teheranul, în coordonare cu statele riverane, va ajunge la o înţelegere cu Omanul privind viitoarea administrare a Strâmtorii Hormuz.
