Trump ajunge cu o oră întârziere la summitul G7 şi glumeşte: "Eu sunt şeful"

Preşedintele SUA, Donald Trump, a ajuns cu o oră întârziere la sesiunea de dimineaţă din ultima zi a summitului G7 de la Evian-les-Bains, Franţa. La intrarea în sală, el a glumit cu liderii mondiali prezenţi, spunând: „Eu sunt şeful”, stârnind râsete în rândul participanţilor.

Sesiunea a continuat apoi cu uşile închise.

Trump, împreună cu ceilalţi lideri ai G7 au recunoscut îmbunătăţirea situaţiei Ucrainei pe câmpul de luptă şi au adoptat un angajament comun de susţinere a Kievului, însoţit de noi sancţiuni împotriva Rusiei.

Comentariul lui Trump — o recunoaştere ironică a unei realităţi nerostite care a planat asupra summitului G7 desfăşurat între 15 şi 17 iunie în staţiunea franceză Evian-les-Bains — a venit după publicarea unei declaraţii comune a liderilor, care ar putea consolida poziţia Ucrainei în eventualele negocieri de pace cu Moscova.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi aliaţii săi au venit la summitul G7 sperând să-i demonstreze lui Trump că eforturile militare ale Ucrainei produc rezultate şi că Rusia nu se află într-o poziţie care să îi permită să dicteze condiţiile unui acord de pace.

Declaraţia comună şi comentariile liderilor sugerează că Trump a devenit mai receptiv la argumentele lui Zelenski, după ani de scepticism, relatează Reuters.

Cu toate acestea, orice speranţă de a forţa Moscova să intre în negocieri de pace depinde în continuare de deciziile lui Trump, care pot fi imprevizibile. Nu era clar dacă va avea loc o întâlnire bilaterală Trump–Zelenski şi rămâne de văzut dacă Washingtonul va permite expirarea derogărilor de la sancţiunile care restricţionează exporturile de petrol ale Rusiei, acum că a obţinut un acord preliminar cu Iranul.

„Eu sunt şeful”, le-a spus Trump liderilor G7 şi jurnaliştilor în timp ce îşi ocupa locul la o sesiune dedicată securităţii economice globale, în cadrul căreia liderii urmau să discute despre lanţurile de aprovizionare cu minerale critice şi dezechilibrele macroeconomice.

Marţi, Trump a descris întâlnirea cu Zelenski şi ceilalţi lideri G7 drept „foarte bună”.

„A existat o schimbare de poziţie din partea Statelor Unite şi a preşedintelui Trump. Poziţia este mai dură faţă de Rusia şi, din punctul nostru de vedere, mai realistă în ceea ce priveşte situaţia de pe teren”, le-a declarat jurnaliştilor premierul canadian Mark Carney.

Acordul lui Trump cu Iranul dă tonul discuţiilor

Potrivit sursei citate, liderii G7 au salutat şi acordul preliminar de pace dintre Statele Unite şi Iran, semnat de Trump în ajunul summitului, şi au declarat că sunt pregătiţi să contribuie la implementarea acestuia.

Ei au afirmat că vor depune eforturi pentru diversificarea rutelor de aprovizionare energetică, în vederea reducerii dependenţei de Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a blocat-o în mare parte a războiului său cu Statele Unite, şi pentru creşterea stocurilor.

Franţa încearcă acum să convingă partenerii să semneze o declaraţie comună privind mineralele critice, care ar putea include măsuri menite să reducă dependenţa Occidentului de China şi să protejeze investitorii de măsuri de represalii şi dumping, potrivit diplomaţilor.

China a provocat îngrijorări în economia mondială anul trecut, când anumite industrii au fost aproape paralizate după ce Beijingul a impus restricţii la exportul de magneţi permanenţi fabricaţi din pământuri rare.

„Negociem texte importante privind mineralele critice şi, implicit, suveranitatea economică”, a declarat un oficial al preşedinţiei franceze înaintea summitului.

Printre măsurile discutate în ultimele luni se numără mecanisme de susţinere a preţurilor, standarde de piaţă, subvenţii şi achiziţii garantate, precum şi modalităţi de stimulare a investiţiilor private în lanţurile de aprovizionare cu minerale critice din afara Chinei. Orice măsuri anunţate la G7 vor reprezenta probabil doar primii paşi.

Dependenţa excesivă de China

Restricţiile impuse de Beijing în 2025 au reprezentat cea mai recentă etapă a înăspririi treptate a exporturilor de materiale rare şi metale pentru baterii. China a limitat, de asemenea, accesul companiilor americane la tungsten şi antimoniu, printre altele.

Puterile occidentale se grăbesc să asigure contracte de aprovizionare din mine şi să dezvolte capacităţi de procesare şi reciclare, însă vor trece ani până când poziţia dominantă a Chinei, construită de-a lungul deceniilor, va putea fi diminuată.

La începutul anului 2026, Statele Unite au propus crearea unui bloc comercial pentru minerale critice. Cu toate acestea, statele participante nu au ajuns la un consens privind modul de funcţionare al acestuia, mai ales în contextul politicii „America First” promovate de Casa Albă.

Dezechilibre economice

Liderii G7 urmau să discute şi despre modalităţile de reechilibrare a comerţului mondial şi de combatere a „concurenţei prădătoare”, în principal din partea Chinei.

Franţa rezumă aceste dezechilibre astfel: „China produce prea mult, Statele Unite consumă prea mult, iar europenii investesc prea puţin.”

În Europa creşte îngrijorarea faţă de excedentul comercial al Chinei şi ascensiunea acesteia pe lanţul valoric, într-un fenomen pe care analiştii îl descriu drept un „al doilea şoc chinezesc”, după dominaţia sa în industriile cu valoare adăugată redusă din anii 2000. Excedentul comercial al Chinei se ridică la 360 de miliarde de euro (400 de miliarde de dolari).

Preşedintele francez Emmanuel Macron a încercat să angajeze China într-un dialog înaintea summitului, într-un ultim efort de cooperare. Beijingul respinge acuzaţiile Uniunii Europene privind subvenţiile neloiale şi a promis în repetate rânduri „contramăsuri ferme” împotriva iniţiativelor europene precum „Buy European” şi noile reguli privind suveranitatea tehnologică.

Liderii UE urmau să dezbată separat, la summitul de la Bruxelles de joi, măsuri mai dure de apărare comercială şi utilizarea lor mai sistematică împotriva creşterii importurilor din China.

De asemenea, liderii G7 urmau să discute miercuri, în timpul prânzului, despre inteligenţa artificială, inclusiv despre răspunderea juridică a boţilor şi agenţilor AI şi despre modul în care inteligenţa artificială prezintă adevărul şi falsul.

La discuţii erau aşteptaţi să participe şi Sam Altman, fondatorul OpenAI, şi Dario Amodei, directorul executiv al Anthropic.