Vlad Voiculescu i-a scris comisarului european pentru Justiţie despre listele negre ale CSM şi Dosarul 10 August: Omertă de grade, privilegii şi complicităţi

Eurodeputatul USR Vlad Voiculescu, consilier onorific al preşedintelui Nicuşor Dan, a anunţat luni, pe Facebook, că i-a trimis vineri o scrisoare comisarului europen pentru Justiţie Michael McGrath pentru a-i atrage atenţia asupra a două probleme grave care au legătură cu Justiţia din România.
În scrisoarea sa, fostul ministru vorbeşte despre mult criticata Hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii de săptămâna trecută în care se face o "listă neagră" a celor ce au criticat derapajele din justiţie, şi pe de altă parte, despre decizia pronunţată astăzi de Tribunalul Militar Dosarul 10 August. Reamintim că astăzi judecătorul militar Nicolae George Octavian i-a achitat pe actualii şi foştii şefi ai Jandarmeriei de la momentul respectiv. Astfel, Laurenţiu Cazan, Gheorghe Sebastian Cucoş şi Ionuţ Sindile scăpă basma curată după gazarea a circa 100.000 de români prezenţi la protestul diasporei.
"Aceeaşi justiţie care, într-o săptămână, a putut redacta, adopta şi trimite în toată Europa o apărare de 76 de pagini a propriei poziţii, are nevoie de opt ani ca să spună că pentru gazarea a zeci de mii de oameni nu e vinovat aproape nimeni. Întrebarea pe care am pus-o Comisiei nu este dacă justiţia română se poate mişca repede. Poate, am văzut-o. Întrebarea este: pentru cine?", pune Voiculescu punctul pe i.
Redăm postarea lui Vlad Voiculescu:
LISTE NEGRE ALE CSM şi 10 AUGUST
O scrisoare către comisarul pentru Justiţie şi o comparaţie între dosarul "Femeii-Jandarm" Ştefania (vă mai amintiţi?) şi sutele de răniţi - cum arată dreptatea făcută fiecăruia după hotărârea de astăzi a instanţei.
Vineri am trimis o scrisoare Comisarului european pentru Justiţie şi Stat de Drept, Michael McGrath. O las în primul comentariu.
I-am cerut să fie privite atent lucrurile care s-au întâmplat în România în aceste zile. Pe de o parte, hotărârea CSM din 9 iunie. Un organism al statului care, pe 76 de pagini, întocmeşte un inventar nominal al criticilor săi. Un partid, USR. Patru organizaţii civice. Două redacţii de investigaţie, G4Media şi Recorder. Până şi conturi de Facebook ale unor oameni obişnuiţi. Toţi puşi pe o listă, ca presupuşi autori ai unui „atac asupra justiţiei".
Asta nu e apărarea independenţei justiţiei. Este o listă neagră.
Pe de altă parte, dosarul 10 august. Aceeaşi justiţie care, într-o săptămână, a putut redacta, adopta şi trimite în toată Europa o apărare de 76 de pagini a propriei poziţii, are nevoie de opt ani ca să spună că pentru gazarea a zeci de mii de oameni nu e vinovat aproape nimeni. Întrebarea pe care am pus-o Comisiei nu este dacă justiţia română se poate mişca repede. Poate, am văzut-o. Întrebarea este: pentru cine?
Şi acum câteva cuvinte despre sentinţa de astăzi şi despre Justiţia cu două viteze de la noi - una pentru civili (aka prostime, în accepţiunea unora) şi una pentru oameni importanţi, cu grade (aka şmecheri, în accepţiunea unora).
Astăzi, Tribunalul Militar i-a achitat pe foştii şefi ai Jandarmeriei. Cucoş. Şindile. Cazan. Şi aproape pe toţi ceilalţi ofiţeri din dosar. Din 16 inculpaţi, doar patru condamnări. Toate fără executare. Pentru restul, achitare.
Nu cred că mai surprinde pe cineva această omerta care face ca, în faţa abuzului, statul să îşi apere întotdeauna oamenii în uniformă şi niciodată cetăţeanul lovit de ei. Această omerta care transformă orice anchetă într-un cerc închis, unde nimeni nu a văzut, nimeni nu a ordonat, nimeni nu răspunde.
Nicăieri diferenţa nu e însă mai frapantă decât la 10 august:
REALITATEA 1 - cum face dreptate Justiţia cand e vorba de pedepsit CIVILI
O mai ţineţi minte pe "femeia jandarm"? Jandarmeriţa Ştefania Nistor a fost prinsă în mulţime şi lovită cu pumnii şi picioarele. Doi dintre agresori i-au furat şi arma din dotare. Imaginile acelea şi ea însăşi a devenit imaginea folosită pentru a justifica intervenţia brutală împotriva a zeci de mii de oameni care a urmat.
Hai să urmărim acum cum a funcţionat justiţia pentru ea: şapte oameni trimişi în judecată. Sentinţă în primă instanţă la Judecătoria Sectorului 1, în decembrie 2019. La 16 luni de la fapte. Pedepse între un an şi doi ani şi opt luni. Daune de 10.000 de euro. Interdicţia de a participa la proteste şi adunări publice timp de cinci ani. Muncă în folosul comunităţii.
Şi nu s-au oprit aici. Cazul a mers în apel. În februarie 2021, Curtea de Apel Bucureşti a întărit pedepsele. Doi dintre agresori, cei care furaseră arma, au primit închisoare cu executare. Doi ani şi nouă luni. Doi ani şi opt luni. Condamnare definitivă în doi ani şi jumătate de la fapte.
Repede. Clar. Apăsat. Aşa arată justiţia când statul vrea să pedepsească un cetăţean.
REALITATEA 2 - cum face dreptate Justiţia cand e vorba de pedepsit UNIFORME
Al doilea dosar e din aceeaşi seară, din aceeaşi piaţă. Peste 30.000 de oameni gazaţi, loviţi, călcaţi în picioare în Piaţa Victoriei. 770 de oameni au fost răniţi şi gazaţi în timpul protestului - conform datelor din dosar. Peste 400 de răniţi, printre care jurnalişti, copii şi trecători. În proces, 312 persoane s-au constituit părţi civile vătămate.
Arsenalul folosit e poate cel mai frapant element factual, pentru că documentează că nu vorbim de o intervenţie de rutină. Conform dosarului: 63 de grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade de mână cu efect iritant lacrimogen şi 316 cartuşe de calibru 38 şi 40 mm cu efect iritant lacrimogen. 63 de grenade cu efect acustic.
Expertiza realizată de Academia Tehnică Militară din cadrul MApN demonstrează că grenadele folosite aveau capacitatea de a exploda, de a produce schije şi flăcări, devenind extrem de periculoase folosite de aproape; unele produc arsuri chiar dacă nu explodează, exteriorul lor ajungând la temperaturi de până la 418 grade Celsius. Cu alte cuvinte, dispozitive care nu erau gândite pentru a fi aruncate în mijlocul unei mulţimi, la câţiva centimetri de oameni.
Ioan Crăciuneanu este cel a cărui mărturie şi stăruinţă a redeschis dosarul. Mărturia lui directă este asta: „Am fost atacat intenţionat cu o grenadă care mi-a fost aruncată la picioare, mi-au fost perforate picioarele de explozia grenadei în aproximativ 100 de locuri. Am fost gazat de mai multe ori pe parcursul manifestaţiei, ameninţat cu moartea de către un jandarm." ... „un jandarm mi-a aruncat o grenadă la picioare... mi-a gesticulat, prin semne, că pe mine mă ţinteşte şi cu viaţa mea are o problemă. Jandarmul care a aruncat grenada mi-a spus clar că despre mine e vorba şi că nu greşeşte înainte să o arunce la picioare"... „nu eram în echipament complet de luptă, ci eram în şlapi şi pantaloni scurţi"...."Mi-au intrat ceva chimicale în partea de jos a piciorului, care este uşor infectată, şi schijele celelalte au tăiat pur şi simplu carnea"- 100 de perforaţii în picioare.
De Ilie Gâzea probabil a uitat toată lumea... „un protestatar, Ilie Gâzea, a murit la câteva zile, decesul fiind atribuit de organizatori intoxicaţiei cu gaz" - cam asta a rămas în presă despre cazul lui.
Procurorii au numit intervenţia "nelegală şi nejustificată". Au vorbit despre tratament inuman şi degradant. Oameni gazaţi, loviţi, călcaţi în picioare.Pentru cei care au comandat asta, justiţia a avut nevoie de opt ani. Cu probele cat cuprinde - sute de ore de înregistrări, cu expertize ale MApN, cu mărturiile a peste 600 de martori.... Justiţia ne-a spus astăzi - după opt ani - că nu e vinovat aproape nimeni. Comandanţii s-au pensionat pe caz de boală la 42 şi 46 de ani, punându-se la adăpost înainte ca dosarul să fie redeschis. Dosarul a fost clasat o dată. Plimbat ani de zile între parchete şi instanţe. Iar acum, la limita prescripţiei, achitare.
Şi nimeni, nimeni nu răspunde la singura întrebare care contează! Cine naiba a dat ordinul?? Prefectul Speranţa Clişeru spune că a semnat formal, sub presiune. Secretarul de stat tace şi nu vine la audieri. Ministrul de Interne Carmen Dan spune că doar a fost informată. Fiecare arată spre altul. Lanţul de comandă se rupe exact înainte de a ajunge la cineva cu nume şi funcţie.
Sentinţa de azi nu este definitivă. Urmează apelul. Dar prescripţia se împlineşte în câteva luni. Ştim cu toţii unde duce asta.Pentru cei care au agresat o jandarmeriţă, justiţia a dat condamnări definitive în doi ani şi jumătate, doi dintre ei cu executare. Pentru cei care au gazat 30.000 de oameni, acelaşi sistem a dat achitări după opt ani.
Şi mai amar că această sentinţă vine astăzi, pe 15 iunie, la 36 ani de la mineriada din 1990. Un alt caz gravisim de violenţă împotriva cetăţenilor rămas fără răspuns.
Aceasta nu este o eroare a sistemului. Este chiar modul în care funcţionează sistemul - această omertă de grade, privilegii şi complicităţi care nu se mai simte responsabilă faţă de nimeni. Cu atât mai puţin faţă de cetăţean.