Casa Albă: Discuţiile lui Trump cu Netanyahu şi Zelenski au fost „pozitive şi productive”

Întâlnirile succesive ale preşedintelui SUA, Donald Trump, la Washington cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, şi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, desfăşurate marţi, au fost „pozitive şi productive”, a scris pe X purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Trump l-a primit mai întâi pe Zelenski, iar apoi pe Netanyahu, în Biroul Oval, pentru discuţii bilaterale, înainte ca cei trei lideri să participe la o ceremonie de comemorare în onoarea regretatului senator republican Lindsey Graham, care a fost un important susţinător al Israelului şi al Ucrainei la Washington.

Fotografiile de la întâlniri au arătat că la discuţii au fost prezenţi şi secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, precum şi secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, relatează dpa.

Netanyahu şi Trump: prima întâlnire de la începutul războiului cu Iranul

Observatorii aşteptau cu interes întâlnirea dintre Trump şi Netanyahu, premierul israelian vizitând ultima dată Casa Albă în februarie, cu doar două săptămâni şi jumătate înainte ca Statele Unite şi Israelul să lanseze atacurile comune împotriva Iranului.

Au trecut de atunci cinci luni, iar interesele divergente ale SUA şi Israelului în război au devenit din ce în ce mai evidente.

Înaintea discuţiilor, despre care Casa Albă a precizat că au durat puţin sub o oră şi jumătate, Netanyahu a arătat clar că Iranul va fi din nou principalul subiect.

Postul israelian de televiziune N12 a relatat că Netanyahu intenţiona să îi prezinte lui Trump informaţii de intelligence privind presupuse eforturi ale Iranului de a-şi reconstrui capacităţile militare. Acestea ar include şi presupuse demersuri ale liderului suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei, pentru dezvoltarea unei arme nucleare. Teheranul neagă de ani de zile astfel de informaţii.

„Dar convingerea lui Trump să abandoneze un proces diplomatic blocat în favoarea unei noi operaţiuni militare de amploare ar reprezenta o provocare majoră”, a scris The Times of Israel, pe fondul relatărilor din presă potrivit cărora Netanyahu i-ar putea solicita lui Trump şi o „undă verde” pentru noi atacuri israeliene asupra Iranului.

Trump a declarat pentru Fox News, înaintea întâlnirii, că premierul israelian încearcă să convingă SUA să nu abandoneze războiul. Presa israeliană a sugerat că Netanyahu rămâne hotărât să răstoarne conducerea Iranului.

Într-un mesaj video transmis după întâlnire, Netanyahu a spus că aceasta a fost una dintre cele mai bune conversaţii pe care le-a avut vreodată cu Trump, descriindu-l pe preşedintele american drept „prietenul nostru Donald Trump”.

El a afirmat că ambii lideri împărtăşesc obiectivul comun de a împiedica Iranul să obţină arme nucleare.

O relaţie aflată sub presiune

În ultimele luni, relaţia odinioară foarte apropiată dintre cei doi lideri a fost considerată tensionată din cauza divergenţelor privind războiul cu Iranul. În timp ce Israelul ar fi dorit continuarea conflictului, Trump părea să urmărească de mai multe luni o soluţie diplomatică.

Totuşi, după cea mai recentă escaladare a conflictului, atât armistiţiul, cât şi acordul-cadru dintre Washington şi Teheran aparţin acum trecutului.

Pentru Trump, acest lucru reprezintă o problemă serioasă: importantele alegeri legislative de la jumătatea mandatului din SUA vor avea loc în mai puţin de 100 de zile. Războiul este nepopular pe plan intern, iar unii americani îl consideră pe Netanyahu responsabil pentru faptul că l-a convins pe Trump să se implice în conflict.

Şi Netanyahu se apropie de alegeri, israelienii urmând să meargă la urne în octombrie. De aceea, este esenţial pentru premierul israelian să afişeze un front comun cu Trump.

Înaintea întâlnirii, Netanyahu a subliniat că aceasta este deja a opta sa întrevedere cu Trump în timpul celui de-al doilea mandat al acestuia, „mai mult decât cu orice alt lider internaţional”. El a numit acest lucru „un mare privilegiu, dar şi o mare responsabilitate”.

La rândul său, Trump a declarat luni că el şi Netanyahu au avut „un mic dezacord” în privinţa Iranului, dar că sunt „destul de apropiaţi” în această chestiune.

Zelenski discută despre apărarea antiaeriană

La întâlnirea cu uşile închise dintre Trump şi Zelenski, desfăşurată mai devreme în aceeaşi zi, apărarea antiaeriană a Ucrainei s-a aflat în centrul discuţiilor.

„Preşedintele şi cu mine am discutat despre licenţele pentru producţia de rachete interceptoare Patriot şi despre alte câteva idei care ar putea ajuta”, a scris Zelenski pe X după întâlnire, despre care presa americană a relatat că a durat puţin peste o oră.

Preşedintele ucrainean făcea referire la licenţa promisă pentru producerea în Ucraina a rachetelor de apărare antiaeriană Patriot, esenţiale pentru apărarea ţării împotriva atacurilor ruseşti.

El a spus că discuţiile s-au concentrat şi asupra relansării eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului.

Statele Unite au acţionat ca mediator în războiul declanşat de Rusia în februarie 2022. Totuşi, eforturile Washingtonului de a pune capăt luptelor au trecut recent în plan secund, parţial ca urmare a războiului cu Iranul.

Zelenski a mulţumit Statelor Unite în mesajul publicat pe reţelele sociale, scriind: „Sunt recunoscător Statelor Unite pentru sprijinul lor ferm.”

Discuţiile au fost cele mai recente dintr-o serie de întâlniri dintre Trump şi Zelenski. Cei doi s-au întâlnit la summitul NATO de la Ankara, la începutul lunii, şi la summitul G7 din oraşul francez Evian, la mijlocul lunii iunie. La ambele reuniuni, SUA a susţinut poziţii comune privind războiul din Ucraina.

Zelenski se va întâlni cu senatori americani

După ceremonia de comemorare a regretatului senator Graham, programată marţi seara, Zelenski urmează să se întâlnească cu senatori din ambele partide, republican şi democrat.

Senatorii au anunţat marţi că au convenit asupra unui proiect de lege menit să exercite presiuni sporite asupra Rusiei prin noi sancţiuni – un proiect susţinut de Graham înainte de moartea sa.

Potrivit amendamentelor publicate recent, proiectul de lege urmează să poarte numele senatorului republican.

Legislaţia vizează în principal exporturile ruseşti de petrol şi gaze naturale – o sursă-cheie de venituri pentru Moscova. Ea îi va permite preşedintelui SUA să impună sancţiuni celor mai mari cinci cumpărători de energie rusească, precum şi celor cinci ţări care contribuie cel mai mult la ocolirea sancţiunilor energetice impuse Rusiei.

Acest lucru ar putea tensiona şi mai mult relaţiile comerciale ale SUA cu China şi India, ambele fiind mari cumpărători de petrol rusesc.

În urma acordului bipartizan, proiectul de lege ar putea fi adoptat de Senat chiar în cursul acestei săptămâni, potrivit relatărilor din presă. Totuşi, întrucât Camera Reprezentanţilor se află deja în vacanţă parlamentară, este puţin probabil că legea să intre în vigoare înainte de luna septembrie.