SUA retrage trupe şi baterii Patriot din nordul Irakului pe fondul atacurilor iraniene

Vineri au apărut noi informaţii despre iniţiative de retragere a unor trupe americane, ca urmare a ultimelor două săptămâni de confruntări dintre SUA şi Iran, precum şi a atacurilor iraniene cu rachete balistice şi drone care au vizat bazele americane cu o frecvenţă tot mai mare, în special în Iordania şi Kuweit, potrivit Zero Hedge.

O publicaţie regională a relatat că "armata Statelor Unite a început retragerea ultimelor forţe rămase în Irak, staţionate în apropierea aeroportului din Erbil, în regiunea Kurdistanului irakian", potrivit unor surse bine informate, citate de Al-Monitor.

De asemenea, ar urma să fie retrase importante sisteme americane de apărare antiaeriană, din cauză că acestea şi radarele lor au devenit tot mai des ţinte ale atacurilor.

"Sistemele mobile de apărare aeriană Patriot, care detectează şi doboară rachete, drone şi alte echipamente aeriene inamice, au fost deja retrase din complexul militar", au declarat sursele, fără a oferi alte detalii, conform Al-Monitor.

Retragerea din regiunea Kurdistanului irakian ar fi început săptămâna trecută şi continuă, din cauza că este necesară evacuarea echipamentelor grele.

Se aşteaptă ca bateriile de rachete să fie "redistribuite", însă acest lucru ar putea însemna mutarea lor mai departe de vecinătatea Iranului şi a Golfului Persic, posibil în Israel.

Al-Monitor notează:

Oficialii regionali au descris retragerea drept o operaţiune de rutină şi în conformitate cu angajamentul Statelor Unite de a-şi retrage toate forţele din Irak până la termenul de 30 septembrie, convenit cu guvernul de la Bagdad.

Totuşi, desfăşurată în contextul atacurilor continue ale Iranului şi ale miliţiilor şiite aliate acestuia, în special asupra regiunii Kurdistanului irakian, retragerea a lăsat comunitatea kurdă cu sentimentul că este expusă unor riscuri majore.

Nu doar Iranul a vizat personalul şi obiectivele americane din Irak, ci şi unităţi paramilitare şiite irakiene au atacat uneori obiective din Erbil, de-a lungul mai multor ani:

Deşi sistemele Patriot au fost desfăşurate pentru protejarea forţelor americane, kurzii au beneficiat, de asemenea, în mare măsură de această umbrelă de securitate. Aeroportul din Erbil a fost atacat constant de Iran şi de miliţiile susţinute de Iran de la începutul conflictului iranian, inclusiv în această săptămână. Potrivit surselor, interceptoarele americane au reuşit să oprească aproximativ 95% dintre aceste atacuri.

Majoritatea atacurilor iraniene şi ale miliţiilor au vizat grupări de opoziţie kurde iraniene înarmate, aflate în regiunea Kurdistanului. Totuşi, complexul din Erbil a fost şi el atacat de mai multe ori. Sistemele Patriot au o rază operaţională cuprinsă între 60 şi 100 de mile (aproximativ 100–160 de kilometri).

Strategia Iranului pare să fie concentrată pe împingerea permanentă a forţelor americane înapoi din regiune, în timp ce extinde amploarea războiului, într-un proces pe care unii analişti l-au numit "escaladare orizontală".

Totodată, continuă Zero Hedge, un autor descrie acest proces drept "debazificare":

Spre deosebire de etapa anterioară intensă a războiului, în care Iranul a vizat simultan baze din întregul teatru de operaţiuni, această nouă fază a început cu ţinte apropiate de ţărmurile iraniene şi a avansat treptat către graniţa cu Israelul. După distrugerea unei mari părţi a reţelei radar care proteja bazele regionale americane în etapă precedentă, planificatorii iranieni au acordat prioritate atacării depozitelor de combustibil, hangarelor pentru drone, cisternelor de realimentare şi cazarmelor.

Răspunsul american a fost retragerea treptată a echipamentelor tot mai departe de Iran, către baze din Israel şi Iordania. Acest proces este numit "debazificare". Strategia iraniană profită de asimetria fundamentală dintre structura de forţe şi capacităţile diferite ale forţelor iraniene de rachete şi ale forţelor aeriene americane.

Nordul Irakului a fost mult timp o zonă în care forţele americane s-au putut simţi mai în siguranţă datorită grupărilor kurde "prietene", spre deosebire de prezenţa tot mai redusă din restul ţării.

Totuşi, şi kurzii au fost supuşi unor presiuni considerabile în contextul războiului din Irak, mai ales după apariţia unor informaţii potrivit cărora ar fi fost pregătiţi să sprijine o revoltă a kurzilor iranieni în interiorul Republicii Islamice.