Criza din Ceuta alimentează temeri privind un război hibrid. 22 de lideri ai UE cer “acţiuni imediate”
Intrarea ilegală a aproximativ 50.000 de bărbaţi de vârstă militară din Maroc în enclavele spaniole Ceuta şi Melilla a scos la iveală consecinţele controversate ale politicilor de migraţie în masă, criticate de unii ca afectând suveranitatea naţională în Europa.
Pentru Europa, cea mai recentă breşă la frontieră reprezintă unul dintre cele mai clare avertismente de până acum că migraţia masivă necontrolată a trecut de la o dispută politică la o criză de securitate naţională.
La câteva ore după incidentul din Spania, Ministerul italian de Interne a suspendat regulile de liberă circulaţie Schengen cu Spania şi a dispus închiderea frontierelor aeriene şi maritime dintre cele două ţări, invocând motive de securitate naţională.
Preşedintele Ceutei, Juan Jesus Vivas, a descris situaţia drept “absolut nesustenabilă” şi o “urgenţă umanitară şi socială totală”, menţionând că centrele de primire erau deja supraaglomerate, iar peste 200 de sosiri pe zi deveniseră obişnuite în perioada anterioară.
Au existat, de asemenea, relatări potrivit cărora amploarea afluxului ar fi dus la moartea a cel puţin 19 până la 34 de migranţi în ape sau în busculade produse la digul Tarajal.
Lista liderilor europeni care îl critică pe premierul socialist spaniol Pedro Sanchez a fost în creştere sâmbătă, după ce 22 de lideri ai UE au semnat o solicitare pentru un “răspuns european imediat şi coordonat” la situaţia din Ceuta şi Melilla.
“Nu putem permite ca trecerile masive şi necontrolate ale frontierelor, instrumentalizarea migraţiei sau alte ameninţări hibride să creeze impresia că intrarea ilegală în Uniunea Europeană este posibilă”, au scris liderii UE, printre care Mette Frederiksen din Danemarca, Giorgia Meloni din Italia şi Friedrich Merz din Germania, într-o scrisoare publicată pe X de Ministerul de Stat al Danemarcei.
Sanchez şi socialiştii spanioli resimt deja impactul unei campanii negative de informare care s-a răspândit în lumea occidentală.
Administraţia Trump foloseşte această criză ca avertisment pentru alegătorii americani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, susţinând că ascensiunea socialiştilor ar putea duce la reapariţia crizei de la frontiera SUA.
În plus, presiunea politică asupra lui Sanchez se va intensifica şi mai mult dacă traversările ilegale vor continua sau dacă migranţii ajung în Europa continentală.
Cel mai probabil scenariu este, prin urmare, o perioadă de control a situaţiei, urmată de consecinţe politice pentru partidele socialiste din Madrid şi din întreg blocul european, mai degrabă decât un colaps imediat al spaţiului Schengen.
Totuşi, un nou val masiv ar sugera folosirea migraţiei ca instrument împotriva Europei; cu alte cuvinte, un tip de război asimetric.
Întrebarea care rămâne deschisă este cine - dacă există cineva, de partea marocană - a finanţat, organizat şi facilitat această operaţiune de pe teritoriile spaniole.
