Guvernul de la Chişinău propune măsuri ţintite pentru a opri practicile de salarizare exagerată

Guvernul Republicii Moldova a anunţat vineri, 31 iulie, că va interveni pentru a elimina practicile de remunerare exagerată din entităţile publice şi pentru a asigura o legătură mai clară între salarizare, competenţe şi rezultatele obţinute.

La solicitarea prim-ministrului Vasile Tofan, Executivul de la Chişinău a analizat nivelul remunerării în 125 de instituţii, autorităţi şi întreprinderi publice, care însumează 39.796 de angajaţi.

Datele arată că problema nu este generalizată, ci este concentrată într-un număr redus de entităţi şi de poziţii, însă salarizarea nejustificat de mare în unele situaţii şi legătura insuficientă cu performanţa necesită intervenţii ferme, a punctat Vasile Tofan.

Analiza a identificat trei cauze care permit apariţia exceselor. În unele entităţi, conducătorii influenţează direct sau indirect stabilirea propriei remuneraţii, iar consiliile nu exercită suficient rolul de control, comitetele de remunerare fiind facultative şi mandatele cumulându-se.

De asemenea, lipsesc un registru central, o raportare standardizată a întregului pachet de remunerare şi un mecanism de control bazat pe risc, iar plafoanele pot fi ocolite prin sporuri, beneficii sau plăţi din profit.

Mai mult decât atât, examinarea a şase contracte de management arată că mecanismele de legare a remuneraţiei de performanţă există formal, dar sunt slabe în practică: ţintele nu sunt întotdeauna fixate înainte de perioada de evaluare, indicatorii multianuali lipsesc, iar mecanismele de neacordare, amânare sau recuperare a bonusului sunt insuficiente.

„Nu putem conta pe încrederea oamenilor fără a face curăţenie într-un subiect atât de important. Vrem să adresăm excesele, dar trebuie în acelaşi timp să ne asigurăm că nu vom pedepsi competenţa. Statul trebuie să poată atrage profesionişti, inclusiv în domenii foarte specializate, dar un salariu mare trebuie să poată fi explicat: prin complexitatea muncii, rezultate, responsabilitate şi integritate.

Nu acceptăm remuneraţii stabilite netransparent, de cei care le încasează, fără obiective clare şi fără răspundere. Intervenim ţintit, dar hotărât, acolo unde există excese”, a declarat prim-ministrul Vasile Tofan.

Guvernul va acţiona în limitele competenţei sale. Executivul poate interveni direct în agenţiile guvernamentale, instituţiile subordonate, întreprinderile de stat şi societăţile în care statul exercită drepturile de fondator sau de acţionar, prin acte normative, decizii ale fondatorului, mandate acordate reprezentanţilor statului şi revizuirea contractelor de management.

Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică şi Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii au, prin lege, statut autonom sau independent, iar politicile lor salariale nu pot fi modificate prin dispoziţie administrativă. Pentru aceste instituţii, analiza va fi transmisă organelor lor de conducere şi Parlamentului, cu solicitarea unor standarde echivalente de transparenţă şi guvernanţă, cu respectarea independenţei funcţionale şi a obligaţiilor europene.

Pentru a corecta problemele identificate şi a preveni apariţia acestora în viitor, Guvernul propune un pachet de măsuri construit pe trei direcţii principale.

- Prima direcţie vizează oprirea plăţilor discreţionare şi corectarea celor mai mari pachete de remunerare. Pe durata verificării, pentru poziţiile care depăşesc echivalentul a trei salarii medii pe economie, va fi propusă suspendarea aprobării de noi premii unice, premii anuale sau plăţi similare, fără afectarea drepturilor deja exigibile, stabilite legal sau contractual.

- A doua direcţie urmăreşte creşterea transparenţei. Guvernul va crea o platformă unică cu funcţiile, intervalele salariale, componentele remuneraţiei şi regulile de acordare, într-un format comparabil şi uşor de înţeles, cu respectarea legislaţiei privind datele cu caracter personal.

- A treia direcţie vizează îmbunătăţirea modului în care sunt administrate entităţile publice. În acest sens, Guvernul va propune măsuri care necesită schimbarea legislaţiei:

• Consiliile vor avea, de regulă, cel mult trei membri şi, în cazuri justificate, maximum cinci. Un demnitar sau funcţionar public va putea reprezenta statul într-un singur consiliu şi pentru cel mult două mandate, iar indemnizaţia lunară a reprezentantului statului va fi plafonată la un salariu minim pe ţară.
• În întreprinderile de stat şi societăţile cu capital public aflate sub praguri de mărime şi importanţă strategică ce vor fi stabilite prin lege, consiliile vor fi eliminate, supravegherea revenind fondatorului, cu raportare şi audit obligatorii.
• Comisiile de cenzori vor fi eliminate, întrucât nu au demonstrat un control efectiv. Responsabilitatea va reveni consiliului şi comitetelor sale, inclusiv comitetului de audit, iar acolo unde nu există consiliu – fondatorului şi mecanismelor de audit intern şi extern.
• Administratorul sau orice persoană cu funcţie executivă nu va putea stabili ori aproba, direct sau indirect, în beneficiul propriu, premii, sporuri, indemnizaţii sau alte plăţi suplimentare. Politica de remunerare va fi aprobată de fondator şi consiliu, cu raport anual public.
• Regulile anti-eludare vor aplica plafoanele întregului pachet de remunerare: salariu, bonusuri, indemnizaţii, plăţi din profit, asigurări, automobile, locuinţe, credite preferenţiale şi orice alt avantaj acordat în legătură cu funcţia.
• Contractele de management vor conţine obiective măsurabile, ţinte stabilite înainte de perioada de evaluare, indicatori financiari, operaţionali, strategici şi de conformitate, precum şi mecanisme de neacordare, amânare şi recuperare a bonusurilor atunci când rezultatele sunt infirmate sau apar prejudicii.
• Creşterile atipice ale părţii variabile, depăşirea plafoanelor şi cumulul de indemnizaţii vor declanşa verificări ale Inspectoratului Control Financiar de Stat, iar plăţile nelegale vor putea fi declarate nule, cu restituirea sumelor şi răspunderea celor care le-au aprobat.
• Pentru autorităţile independente, Guvernul va propune Parlamentului şi organelor lor de conducere un cadru de transparenţă, raportare a performanţei şi justificare a remuneraţiei, adaptat statutului lor legal.

Măsurile vor fi supuse consultării cu autorităţile fondatoare, reprezentanţii angajaţilor, experţii în guvernanţă corporativă, autorităţile independente şi societatea civilă, iar propunerile utile vor fi integrate în hotărârile de Guvern şi în proiectele de lege.

Guvernul îşi propune să corecteze excesele acolo unde acestea există, fără a slăbi instituţiile şi fără a afecta remunerarea majorităţii angajaţilor din sectorul public.