Netanyahu sfidează CPI, în ciuda mandatului de arestare emis pe numele său: "Avem forţe speciale"

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat marţi, într-un interviu pentru Fox News, că nu este prea deranjat de mandatul de arestare emis pe numele său de Curtea Penală Internaţională (CPI), deoarece forţele speciale israeliene îl vor proteja dacă vreun stat va încerca să îl reţină.

„Mă sperie în sensul acesta. Dumneavoastră călătoriţi la nivel internaţional, Doamne fereşte să aveţi o urgenţă medicală şi să fiţi nevoit să aterizaţi într-o ţară care recunoaşte CPI. Ar putea complica lucrurile. Vă îngrijorează asta?”, l-a întrebat în timpul interviului Sean Hannity, comentator Fox News şi prieten apropiat al lui Netanyahu de mai multe decenii.

„Da, mă gândesc la asta. Ştiţi, avem forţe speciale în jurul nostru. Eu am servit timp de cinci ani”, a răspuns Netanyahu, citat de Middle East Eye.

„IDF este destul de dură”, a spus Hannity, referindu-se la armata israeliană.

„Da. Hai să le dăm o nouă misiune”, a replicat Netanyahu.

Netanyahu a traversat în această săptămână spaţiul aerian al mai multor state membre ale CPI în drum spre Washington, ceea ce i-a determinat pe critici să acuze acele guverne că ajută un lider căutat la nivel internaţional.

Netanyahu a părăsit Israelul luni la bordul aeronavei oficiale a guvernului, cunoscută sub numele de „Wing of Zion”, înaintea discuţiilor cu preşedintele american Donald Trump la Casa Albă, programate pentru marţi.

Datele de monitorizare a zborului au arătat că aeronava a traversat spaţiul aerian al Greciei, Italiei şi Franţei înainte de a trece Oceanul Atlantic, în timp ce o hartă distribuită pe scară largă a traseului indica faptul că a intrat şi în spaţiul aerian canadian în apropierea SUA.

Grecia, Italia, Franţa şi Canada se numără printre statele părţi la Statutul de la Roma, tratatul prin care a fost înfiinţată CPI.

Instanţa cu sediul la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu la 21 noiembrie 2024, afirmând că există motive rezonabile să se creadă că acesta poartă răspundere penală pentru crima de război constând în folosirea înfometării ca metodă de război, precum şi pentru crime împotriva umanităţii, inclusiv omor, persecuţie şi alte acte inumane în Gaza.

„Este coruperea sistemului internaţional. Este o birocraţie nealeasă care stă la Haga şi care ar putea aresta soldaţi americani, pentru că dumneavoastră nu recunoaşteţi acest organism corupt mai mult decât îl recunoaştem noi.

Şi ar putea spune că preşedintele Statelor Unite este un criminal de război. Că soldaţii americani care luptă cu curaj alături de noi, umăr la umăr, împotriva tiraniei de la Teheran, sunt criminali de război. I-ar putea aresta”, i-a spus Netanyahu lui Hannity.

Premierul a spus că va veni la New York pentru Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie, indiferent de ce căi legale, dacă vor exista, va decide să urmeze primarul Zohran Mamdani.

„Acest oficial ales, care nu face decât să răspândească ură, pune un grup de newyorkezi împotriva altuia. Îi întoarce împotriva evreilor din New York. Adică, ce este asta, suntem în anii 1930? Ce este asta?”, a spus Netanyahu.

Mamdani a declarat în repetate rânduri că va proteja dreptul tuturor evreilor din New York, însă Israelul l-a acuzat de antisemitism pentru că a cerut guvernului federal să îl aresteze pe Netanyahu în baza mandatului emis de CPI.

„Un zid de granit”

Netanyahu a petrecut puţin sub 90 de minute cu Trump la Casa Albă marţi, după care cei doi lideri s-au îndreptat spre Catedrala Naţională din Washington pentru funeraliile senatorului republican din Carolina de Sud Lindsey Graham, un susţinător ferm şi vocal al Israelului şi, probabil, una dintre cele mai influente voci pe lângă Trump.

Premierul israelian i-a spus lui Hannity că vizita la Trump a fost „una dintre cele mai bune întâlniri pe care le-am avut”, însă le-a indicat şi jurnaliştilor israelieni, marţi, că a fost o reuniune la care au participat mai mulţi oficiali de rang înalt, ceea ce înseamnă că nu a avut o întrevedere privată, unu la unu, cu preşedintele.

O astfel de decizie ar sugera că consilierii lui Trump nu au dorit ca Netanyahu să-l influenţeze pe preşedinte într-o direcţie sau alta.

„Întotdeauna urăsc să-i dezamăgesc pe criticii noştri care încearcă să găsească fisuri în alianţa noastră, iar ceea ce găsesc, ca şi astăzi, este un zid de granit”, a spus Netanyahu în interviul acordat.

Însuşi Trump a părut, în ultima perioadă, mai puţin mulţumit de comportamentul lui Netanyahu, declarând marţi, pentru Fox News, că Netanyahu îşi doreşte ca el să continue atacurile asupra Iranului, în timp ce el s-ar putea să nu mai dorească acest lucru.

„Avem un angajament comun. Nu vrem să vedem acest regim fanatic de la Teheran deţinând arme nucleare pentru a ameninţa fiecare american, pentru a ameninţa pacea lumii şi existenţa Israelului.

Aşadar, avem un obiectiv comun şi acesta va fi atins fie prin mijloace diplomatice, fie prin alte mijloace. Dar amândoi suntem hotărâţi să îl atingem”, a spus Netanyahu.

Cu toate acestea, Netanyahu a lăsat clar de înţeles că nu este un susţinător al acestor mijloace diplomatice.

La scurt timp după ce SUA şi Iranul au semnat un memorandum de înţelegere în iunie, Israelul şi-a intensificat atacurile asupra sudului Libanului, până în capitala Beirut.

O componentă-cheie a acordului prevedea ca Israelul să înceteze ostilităţile în Liban, unde afirma că urmăreşte gruparea Hezbollah, aliată a Iranului.

Trump le-a declarat apoi reporterilor că, în opinia sa, atacurile Israelului au fost disproporţionate şi au provocat moartea unui număr prea mare de civili.

„Credeţi că există moderaţi care şi-ar dori un acord şi un Iran mai bun?”, a întrebat Hannity.

„Sunt sceptic în privinţa acordului şi o spun deschis”, a răspuns Netanyahu.

„Dar singurul mod în care ar putea fi obţinut este dacă Iranul ar înţelege aceste diverse facţiuni. Nu sunt atât facţiuni ideologice, cât diferă în evaluarea cât de duri suntem noi.

Cred că, în cele din urmă, totul ţine de hotărârea noastră. De hotărârea noastră comună de a ne asigura că Iranul nu obţine bombe nucleare cu care să ameninţe fiecare american”, a adăugat el.

Comunitatea de informaţii a SUA, sub administraţia Trump, evaluase că nu există o ameninţare iminentă din partea Iranului înainte ca SUA şi Israelul să lanseze războiul comun la 28 februarie — atât de mult încât directorul Centrului Naţional pentru Combaterea Terorismului, Joe Kent, şi-a dat demisia la doar câteva ore după lansarea primelor rachete.