Nicuşor Dan: Vom afla în 7-10 zile cum a ajuns drona care a explodat lângă portul Constanţa
Preşedintele României a declarat, după întâlnirea avută la Constanţa cu instituţiile din sistemul naţional de apărare pe subiectul exploziei dronei de supraveghere marină în apropiere de Oil Terminal, că în circa 7-10 zile vom afla cum a ajuns drona în port.
Şeful statului a precizat că am avut de-a face cu o dronă ucraineană, parte a unui grup de patru aparate care şi-au pierdut controlul şi care erau încărcate cu explozibil.
Nicuşor Dan a ţinut să sublinieze că Ucraina este o ţară agresată, iar pentru orice evenimente apar, responsabilitatea este a Rusiei. Ucraina se află în poziţia de a se apăra prin mijloacele pe care le are la dispoziţie, a punctat preşedintele.
Potrivit lui Nicuşor Dan, în gestionarea acestui incident, prima măsură a fost securizarea şi degajarea perimetrului care ar fi putut fi afectat, pentru a proteja persoanele fără legătură cu operaţiunea respectivă.
"A fost întrebarea de ce pentru o informare care a fost la 6.10 s-a intervenit în jurul orei 10". Răspunsul este că primele echipaje de specialişti au ajuns la 6.47 şi ele au început activităţile conform protocoalelor, prima activitate fiind degajarea perimetrului.
"La ora 10:00, a existat informaţia că această dronă se va autodetona la ora 10:26 şi la ora 10.00 şi foarte puţine minute toate persoanele care erau deja implicate în această operaţiune care ar fi presupus neutralizarea comunicaţiilor cu nava şi remorcarea ei pentru a fi dusă într-un poligon militar, toate aceste persoane, au părăsit şi ele perimetrul pentru a nu fi puse în pericol. S-a mai spus că nu a existat o coordonare între instituţiile statului care sunt implicate. Aşa cum am spus, există un protocol care defineşte ceea ce face fiecare dintre autorităţi într-o situaţie ca asta. Acest protocol a fost respectat'', a explicat preşedintele.
Au existat afirmaţii potrivit cărora instituţiile statului nu ar fi acţionat coordonat. În realitate, există un protocol clar care stabileşte atribuţiile fiecărei autorităţi în astfel de situaţii, iar acesta a fost respectat. Într-o zonă civilă a fost identificată o încărcătură militară, iar conform procedurilor, autoritatea civilă a sesizat Armata şi SRI. Reprezentanţii acestora s-au deplasat la faţa locului şi au alertat autorităţile de protecţie civilă, care şi-au îndeplinit responsabilitatea de a evacua şi securiza zona.
Nicuşor Dan a mai declarat ca a existat o speculaţie că cele patru drone urmăreau un vas din flota fantomă a Rusiei care venea să descarce petrol la Rompetrol dar a ţinut să o nege.
"Nu este un vas din flota fantomă, este un vas care a făcut tipul acesta de trasee comerciale între Novorosiisk şi Rompetrol. Nu este definit de UE sau SUA în lista de sancţiuni”, a mai declarat Nicuşor Dan.
Cât despre principala întrebare, cum au ajuns aceste drone lângă portul Constanţa, un răspuns vom avea în 7-10 zile în urma culegerii unor altor tipuri de informaţii, a declarat preşedintele.
„Cât de pregătită e România? Este o tehnologie nouă, aşa cum suntem într-o situaţie similară ca cea cu dronele aeriene, ne adaptăm noi toţi la tehnologia pe care acest război a generat-o.
România e în cursul unui program de înzestrare, suntem într-un proces, inclusiv conform graficului acestui proces de înzestrare pe partea navală, chiar luna viitoare vor veni echipamente în România. În urmă cu câteva săptămâni, forţele navale române au participat la un exerciţiu NATO dedicat exact acestui tip de ameninţări, deci suntem într-un proces de adaptare faţă de o tehnologie nouă.
Vă aduc aminte că săptămâna care începe, pe 10 iunie, la solicitarea României va exista în cadrul NATO o sesiune dedicată Mării Negre, în care vom discuta împreună cu aliaţii noştri contextul general al Mării Negre, ameninţările noi la nivelul Mării Negre, dar şi ameninţările care vin din drone aeriene. E important de spus, pentru că părea destul de abstract în toată comunicarea noastră pe relaţii internaţionale, pe politică externă, tot timpul vorbeam de Marea Neagră. Iată că am anticipat corect acest tip de ameninţări şi vă aduc aminte că există pe de o parte un centru NATO, cu participarea Turciei, Bulgariei şi României, iar acest centru NATO de securitate are o conducere şi o prezenţă rotaţională şi el va fi, în 2028, va funcţiona în România, la Constanţa. Pe de altă parte, avansăm cu acel centru european de securitate la Marea Neagră, pentru care vizăm o finanţare din cadrul financiar multianual, el e prezent deja într-o strategie a UE”, a adăugat Nicuşor Dan.
Referitor la întrebarea dacă românii vor fi în siguranţă în această vară, şeful statului a declarat următoarele:
„Pe 10 iunie vom avea discuţii la NATO şi aşteptăm suplimentare de echipamente. Pe de altă parte, MApN, armata, Poliţia de Frontieră vor suplimenta echipamentele care fac misiuni de cercetare, de recunoaştere a eventualelor pericole. În al treilea rând, există un dialog constant cu Ucraina şi era deja prevăzută o formă de protocol care să cuprindă inclusiv tipul acesta de argumente şi, ca ultim argument, avem un război care din nefericire a început acum 4 ani, efect secundar, am avut şi mine şi drone maritime care au intrat pe ţărmul românesc şi nu am avut victime.”
Redăm şi dialogul preşedintelui cu presa:
Jurnalist: Cine e responsabil?
Preşedinte: E o tehnologie nouă, dezvoltată de un an-doi.
Jurnalist: Aţi primit în ultimele ore referiri cât se poate de clare referitor la misiunea acelor drone? Ele au fost bruiate şi ruşii au preluat comanda sau dirijate, au făcut stânga, dreapta, stânga şi au ajuns lângă Oil Terminal?
Preşedinte: Imaginile văzute cu toţii nu au o bază factuală, orice desen pe care dvs. l-aţi văzut desenat nu are o bază reală.
Jurnalist: Deci nu avem informaţii? Ucrainenii nu ne-au spus dacă ruşii au preluat controlul dronelor sau doar le-au bruiat?
Preşedinte: Există nişte informaţii cu un grad de probabilitate, însă în acest moment nu vreau să avansez în ipoteze. Ce vreau să spun însă e că acele imagini pe care le-am văzut cu toţii pe televizoare sau reţele au nevoie de o confirmare faptică. Dificultatea, la fel ca în privinţa dronelor aeriene, principala dificultate vine din faptul că tehnologia pe care noi toţi o foloseam, radare etc., era pentru obiecte mai mari, pentru care semnalul e suficient de puternic. Problema cu dronele aeriene şi navale e că radarele normale nu le văd şi de aceea nu ştim traiectoria.
(...) Eu vă spun că există multe categorii de echipamente care permit detectarea acestor drone. Radarele cu care noi eram obişnuiţi nu sunt eficiente pentru drone.
Jurnalist: Vi s-a spus de ce anume de la 6 până la 10:26, când a explodat drona, nu s-a ştiut că aceasta avea un timer sau că se va detona, având în vedere că oamenii nu au fost evacuaţi cu mult timp înainte? Cu cât timp înainte s-a ştiut de la ucraineni că are timer şi că va exploda?
Preşedinte: Ora la care am fost informaţi de ucraineni a fost ora 10.
Jurnalist: Există informaţii că s-ar fi ştiut că drona e în apele noastre de două zile?
Preşedinte: Nu pot să vă confirm aşa o informaţie.
Jurnalist: Din informaţii avea motoarele pornite, se auzea. O ghida cineva?
Preşedinte: Pot să vă confirm că motorul dronei mergea. Partea mecanică e una, electronica alta. Dar asta nu spune dacă detonarea era predefinită sau urma să fie făcută de la distanţă. Trebuie să corelăm seturi de date pe care nu le avem acum.
Jurnalist: Aţi vorbit cu dl. preşedinte Zelenski?
Preşedinte: Nu, dar o vom face şi o parte din discuţia pe care am avut-o înăuntru a fost despre elemente ale unui protocol care să funcţioneze în situaţii ca aceasta.
Jurnalist: Credeţi că angajaţii portului puteau fi evacuaţi mai devreme?
Preşedinte: Da, mai puţin oamenii care lucrau... Aşa cum v-am spus, la 6:46 au venit cei de la SRI şi cei de la MApN, specialişti în explozibili, ei au anunţat la rândul lor IGSU şi oamenii IGSU-ului au îndepărtat din zonă toate persoanele care nu lucrau la evaluarea tehnică a dronei.
Jurnalist: Aţi solicitat personal verificări ale eventualelor erori ale instituţiilor şi ce aţi concluzionat?
Preşedinte: E o anchetă în desfăşurare, în discuţia de azi au fost toţi responsabilii structurilor naţionale responsabile. Până în momentul acesta nu văd eu vreo eroare umană, e o chestiune care ţine de o tehnologie umană pentru care ne adaptăm prin înzestrarea pe care urmează să o facem cât mai repede.
Jurnalist: Aţi spus că în România urmează să ajungă noi echipamente şi sistemul SCOMAR? Se ia în calcul de a fi dotat şi cu echipamente pentru acest tip de drone?
Preşedinte: Asta e o întrebare pentru momentul următor al zilei de azi.
Jurnalist: Ştiau autorităţile din România că nava care a ieşit ieri din port e pe lista interzisă a Ucrainei?
Preşedinte: Nu am răspunsul la întrebarea asta, dar nu cred că e extrem de relevant, întrucât ea a făcut de 7-8 ori drumul între Novorossiisk şi Rompetrol.
Jurnalist: Ce instituţie din România trebuia să depisteze drona din port?
Preşedinte: Teoretic, pentru acest perimetru ar fi trebuit ca Portul Constanţa să aibă echipamente care să vadă orice tip de obiect, dar, fiind tehnologie nouă, trebuie să ne adaptăm cu toţii.
Jurnalist: Dacă noi ştiam de la 6 de această zonă, de ce s-a anunţat abia la 10?
Preşedinte: Păi cred că am răspuns. Au venit echipe SRI, MApN, au îndepărtat nave din apropiere şi au desfăşurat manevrele tehnice necesare, nu poţi pleca cu o navă cu explozibil prin port.
Jurnalist: Spuneaţi că ieri în jurul orei 10 s-a aflat că această dronă are un timer şi va exploda. De ce nu a fost emis un mesaj RO-ALERT şi cei aflaţi prin zonă n-au ştiut? Dacă se repetă, mai intră o dronă, suntem pregătiţi să o distrugem din timp?
Preşedinte: Pe de o parte, faţă de cunoaşterea care a existat încă de la ora 6 în zona portului, oamenii au fost scoşi de acolo. Pe de altă parte, cu cunoştinţele şi protocoalele obligatorii în astfel de situaţii, oamenii au acţionat, numai că nu au avut timp să neutralizeze, să aducă şi remorcherul şi să o scoată din raza portului.
Jurnalist: Dacă azi găsim o nouă dronă, vom primi un mesaj RO-ALERT?
Preşedinte: Dacă azi găsim o nouă dronă în portul Constanţa, vom acţiona cum s-a făcut ieri, foarte repede vor veni specialiştii, foarte repede vor fi scoşi oamenii din zonă şi, dacă va exista timp, drona va fi scoasă şi dusă într-un port militar. Eu sper ca şi prin echipamente suplimentare, şi prin patrulare suplimentară, şi prin protocol cu Ucraina să nu fim în situaţia să avem nave eşuate la ţărm.
Jurnalist: O femeie ofiţer a fost rănită în Texas. Aceste drone au diferite probleme. Rămâne în vigoare acordul pentru achiziţionarea lor?
Preşedinte: Orice achiziţie de echipament pe care România o face e făcută în baza unui plan de înzestrare coordonat cu partenerii noştri. Acest tip de echipament este acreditat la nivel NATO şi, bineînţeles, această meserie de militar e una periculoasă şi, cu cât vei fi nevoit să îţi adaptezi tehnologia într-un ritm mai rapid, se pot strecura erori. (...) Aţi întrebat dacă un contract trebuie respectat. Evident, un contract trebuie respectat. Care sunt clauzele lui, dacă în el se vorbeşte de posibile defecţiuni, trebuie să ne uităm în el.
Jurnalist: De ce Ucraina ne-a anunţat atât de târziu că are explozibil drona?
Preşedinte: Când se va termina evaluarea, veţi avea şi răspunsul ăsta.
Jurnalist: Este România pregătită la 4 ani de la începutul războiului?
Preşedinte: România se adaptează pe zi ce trece la acest fenomen şi aceste tehnologii.
Jurnalist: Sunteţi mulţumit de cum au acţionat autorităţile militare şi civile ieri?
Preşedinte: Pe datele pe care le am azi, sunt relativ mulţumit. Faptul că am fost în pericol, dar nu au fost victime.
Jurnalist: Există şi o parte bună la ce s-a întâmplat ieri?
Preşedinte: O parte bună… s-a confirmat faptul că preocupările pe care statul le-a avut de-a lungul timpului pentru Marea Neagră s-au dovedit corecte. Orice experienţă care se întâmplă fără victime umane îţi permite să te ajustezi.
Jurnalist: Un mesaj pentru constănţeni şi românii care vin la Marea Neagră.
Preşedinte: Da, suntem în siguranţă.
Jurnalist: Războiul din Rusia şi Ucraina a început în 2022, au trecut 4 ani. 4 ani în care România a dovedit că nu e în stare să se apere de drone bruiate, direcţionate către noi. De ce nu reuşim să facem aceste lucruri? Trebuie să existe victime? Dacă ajungea la Oil Terminal vorbeam de jumătate de Constanţa lipsă.
Preşedinte: Trebuie să privim în echilibru. Avem tehnologii care au apărut recent, avem eforturi de înzestrare pe care le facem cot la cot cu aliaţii noştri. Incidente nu au fost doar în România. Pe această dronă am avut informaţia că va exploda în timp util, pentru ca nimeni să nu fie rănit.
Jurnalist: De ce România nu are un acord cu Ucraina pentru ca, atunci când o dronă rusă sau ucraineană deviată, să putem să o doborâm? Explicaţia a fost că dacă se trăgea o rachetă putea ajunge în Ucraina, ceea ce pare absurd.
Preşedinte: Conform dreptului internaţional şi nu are nicio legătură cu relaţia noastră cu Ucraina şi cu acordul semnat acum 2 luni, dacă două ţări sunt în război şi a treia trage spre una sau alta devine cobeligerantă. Asta e motivul pentru care nu tragem rachete. Noi suntem în situaţia de a trage după drone cu nişte rachete care, dacă nu sunt bine cadrate, pot face mai multe victime decât dacă cade drona. Există mai multe protocoale pentru cel din avionul care urmăreşte drona, numai în anumite condiţii poate trage racheta care trage după drone.
Jurnalist: Avem informaţii că acum 3 ani a fost făcută o cerere pentru montarea de plase antidronă la intrarea în portul Constanţa şi la alte porturi din ţară. Acestea nu s-au montat. De ce? Vă veţi uita cu atenţie la conducerea Portului Constanţa? APC are un singur profesionist, restul nu sunt de meserie, începe să ne coste asta?
Preşedinte: Azi am avut o discuţie numai cu instituţiile din sistemul naţional de apărare. La discuţie nu au fost nici Autoritatea Navală, nici reprezentanţii portului. Întrebarea pe care o puneţi e absolut pertinentă şi o voi investiga.
Jurnalist: Ce garanţii de securitate daţi dumneavoastră locuitorilor din zonă?
Preşedinte: Ce pot să vă răspund la întrebare este că această securitate mă preocupă în cel mai înalt grad...
Jurnalist: E zonă vulnerabilă, la mare deschisă...
Jurnalist: Cât timp vom mai aştepta până la raportul privind anularea alegerilor?
Preşedinte: Da, da, sigur, acum, că mă întrebaţi, există mai multe variante de lucru. În tot timpul acesta au existat şi colective şi rapoarte sectoriale pe ce s-a întâmplat. O să avem un raport rezonabil într-un termen rezonabil.
Jurnalist: Se amână destul de mult şi cetăţenii sunt nerăbdători să afle rezultatul.
Preşedinte: Şi eu sunt nerăbdător să închidem acest capitol. Din punct de vedere juridic, legea e clară, am avut un candidat care a încălcat legea şi s-a pus într-o situaţie de inechitate faţă de ceilalţi candidaţi. În ceea ce priveşte influenţa rusă, avem deja un raport care arată că au existat companii ruseşti în spatele acestei chestiuni. Ce îmi doresc de la acest raport e să avem o poză mai generală, care, când va exista, va fi mult mai uşor de înţeles de o categorie mai largă a populaţiei. În loc să dăm nişte explicaţii a implicat B, B implică C, să dăm poza generală şi, când o vom da, vă asigur că multă lume va spune: da, există influenţă rusă.
