Războiul sancţiunilor escaladează. China pune pe lista neagră giganţi europeni din industrie şi apărare

14 companii chineze aflate pe lista neagră a UE, 14 companii europene aflate acum în vizorul Beijingului. China ripostează la cele mai recente sancţiuni ale blocului comunitar împotriva entităţilor asociate Rusiei prin propriile restricţii la export.

China a impus noi controale la export asupra a 14 entităţi europene, ca răspuns la cele mai recente sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei. Cu efect imediat, Ministerul Comerţului de la Beijing a interzis furnizarea către aceste companii de bunuri cu dublă utilizare: tehnologii, software şi materiale care pot fi folosite atât în scopuri civile, cât şi militare.

Potrivit EU Perspectives, lista neagră a Chinei include gigantul german din domeniul apărării şi industriei Rheinmetall, compania poloneză de tehnologie Vigo Photonics, constructorul naval olandez IHC şi producătorul ceh de camioane şi vehicule militare Tatra Trucks.

Bruxellesul caută răspunsuri

Comisia Europeană a declarat că evaluează impactul măsurii adoptate de China şi că va colabora cu statele membre ale UE şi cu companiile vizate pentru a stabili amploarea completă a acesteia.

„Vom solicita clarificări partenerilor noştri din China pentru a înţelege mai bine ce este în joc”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho.

Bruxelles-ul va solicita, de asemenea, explicaţii suplimentare autorităţilor chineze, a adăugat aceasta.

Cazul companiei Tatra evidenţiază, totodată, unul dintre paradoxurile utilizării tot mai frecvente a controalelor la export. Compania a declarat că măsurile chineze nu vor avea niciun impact practic asupra operaţiunilor sale.

„Nu folosim în producţia vehiculelor noastre componente sau tehnologii furnizate din China care să facă obiectul acestor restricţii la export”, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei, Andrej Čírtek.

Prin urmare, includerea pe o listă de sancţiuni nu înseamnă automat un impact economic imediat. În unele cazuri, aceasta poate avea mai degrabă rolul unui semnal politic.

Beijingul răspunde la „acţiunile ostile”

Măsura adoptată de China a venit la o zi după ce UE a aprobat cel de-al 21-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza războiului pe care aceasta îl poartă în Ucraina. Noile măsuri vizează, printre altele, companii şi entităţi financiare despre care Bruxelles-ul afirmă că sprijină complexul militar-industrial al Rusiei.

Pachetul adaugă alte 51 de entităţi pe lista celor supuse unor restricţii mai stricte privind bunurile cu dublă utilizare. Printre acestea se numără 14 companii din China şi Hong Kong, despre care UE susţine că sprijină producţia militară a Rusiei.

Ministerul Comerţului din China şi-a descris reacţia drept un răspuns la „acţiunile ostile” ale Uniunii Europene. Instituţia a afirmat că restricţiile sunt necesare pentru protejarea securităţii naţionale şi a intereselor Chinei.

Nu este prima dată

Bunurile cu dublă utilizare includ produse şi tehnologii care pot servi industriilor obişnuite, dar care pot avea şi aplicaţii militare. Printre acestea se numără, de exemplu, anumite componente electronice, software, tehnologii pentru fabricarea cipurilor şi anumite elemente din categoria pământurilor rare necesare pentru producţia de drone.

Controlul asupra acestor tehnologii a devenit unul dintre principalele instrumente ale rivalităţii geopolitice actuale. UE încearcă să limiteze accesul Rusiei la tehnologii care pot fi utilizate pe câmpul de luptă, în timp ce China recurge tot mai des la controalele la export ca instrument de presiune economică şi politică.

Beijingul vizează cel mai frecvent companii japoneze şi americane prin sancţiunile sale. Însă nu este pentru prima dată când foloseşte restricţii la export împotriva unor entităţi europene. În aprilie, China a adăugat şapte companii şi instituţii europene pe lista sa.

La acel moment, autorităţile chineze au invocat presupusele legături ale acestora cu livrările de armament către Taiwan drept motiv al deciziei. Beijingul consideră insula guvernată democratic parte a teritoriului său şi se opune de mult timp oricărui sprijin militar acordat Taipeiului.

Cele mai recente măsuri arată că disputele privind Rusia, tehnologiile militare şi lanţurile strategice de aprovizionare se răsfrâng tot mai mult asupra relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi China.