Stânga susţine acum că SUA şi Israelul s-ar afla în spatele valului de migranţi din Spania

Politicienii progresişti şi migranţii proveniţi din ţări în curs de dezvoltare par să evite întotdeauna asumarea responsabilităţii, în timp ce mişcările conservatoare se ceartă între ele cu privire la sursa problemei.
Există persoane de ambele părţi ale spectrului politic care manifestă ostilitate faţă de Israel, uneori până în punctul în care îi atribuie guvernului israelian capacităţi aproape omnipotente, potrivit Zero Hedge.
Deşi există numeroase critici legitime care pot fi aduse Israelului, unele afirmaţii ajung în zona absurdului.
De exemplu, stânga politică promovează un nou narativ pe reţelele de socializare, susţinând că afluxul de migranţi în enclava spaniolă Ceuta face parte dintr-o amplă conspiraţie americano-israeliană menită să distrugă Spania. Cu alte cuvinte, această teorie susţine că zeci de mii de migranţi musulmani ar acţiona la ordinele unui guvern controlat de evrei.
Ministrul spaniol al Transporturilor a susţinut această teorie pe reţelele sociale, iar Gabriel Rufian, purtător de cuvânt în Congresul Spaniei, a afirmat că Statele Unite şi Israelul inundă Europa cu migranţi pentru a „şantaja” ţara.
„Dovezile” invocate în sprijinul acestei teorii se bazează pe două incidente. Primul este un discurs al lui Benjamin Netanyahu din luna aprilie, în care acesta a acuzat Spania că poartă un „război diplomatic” împotriva Israelului.
El şi-a încheiat discursul spunând, în esenţă: „Nu sunt dispus să tolerez această ipocrizie şi această ostilitate. Nu intenţionez să permit niciunei ţări să poarte un război diplomatic împotriva noastră fără să plătească imediat un preţ”.
Un alt argument folosit pentru a susţine teoria este faptul că Marocul este membru al Acordurilor Abraham, ceea ce este prezentat ca dovadă că Marocul ar acţiona la ordinele Israelului.
Totuşi, declaraţiile lui Netanyahu făceau referire directă la rechemarea ambasadorilor şi la acţiunile juridice iniţiate de Spania. „Preţul imediat” la care s-a referit a fost excluderea reprezentanţilor spanioli din Centrul de Coordonare Civil-Militară, care lucrează pentru asigurarea unei încetări a focului în Gaza.
Nu există nicio dovadă că Statele Unite sau Israelul colaborează cu Marocul pentru a organiza un aflux de migranţi musulmani către Spania.
O altă aşa-zisă dovadă invocată este o postare pe Twitter din 2019 a lui Yair Netanyahu, fiul premierului israelian, în care acesta menţiona în mod explicit Ceuta ca un loc pe care musulmanii ar trebui să îl invadeze.
Totuşi, acea postare a fost făcută ca o replică ironică într-o dispută cu oficiali spanioli privind Cisiordania şi acuzaţia că Israelul este o „putere colonială” care ar trebui să părăsească regiunea. În încercarea de a evidenţia ceea ce considera a fi ipocrizia Spaniei, Yair Netanyahu a susţinut că aceeaşi definiţie a colonialismului s-ar aplica şi teritoriilor spaniole din nordul Africii, inclusiv Ceuta.
Cu alte cuvinte, el argumenta că, dacă este legitim să se ceară Israelului să cedeze teritorii din Cisiordania musulmanilor, atunci ar fi la fel de legitim să se ceară Spaniei să renunţe la teritoriile sale din Ceuta.
Potrivit Zero Hedge, cei care caută adevăraţii responsabili pentru afluxul masiv de migranţi în Spania nu trebuie să privească mai departe de propriii lideri politici ai ţării şi de politicile lor socialiste. Site-ul susţine că guvernul spaniol a adoptat două măsuri de amnistie care vor acorda cetăţenia pentru peste o jumătate de milion de migranţi aflaţi ilegal în ţară, începând din 2026.
Un alt factor invocat este o hotărâre a Curţii Supreme a Spaniei din luna iunie, care a restricţionat aşa-numitele „returnări imediate” (deportările forţate şi rapide) ale migranţilor sosiţi pe mare. Aceasta ar explica de ce mii de migranţi au ales să înoate până la Ceuta, în loc să traverseze frontiera pe uscat, considerând că pot profita de această breşă juridică.
Premierul spaniol Pedro Sanchez a condamnat valul de migraţie, dar în acelaşi timp a făcut apel la „coexistenţă” cu migranţii. În urmă cu doar câteva luni, liderul spaniol susţinuse politici de imigraţie mai deschise.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi fost, potrivit Zero Hedge, mai preocupată de imaginea pe care evenimentul o proiectează în mass-media decât de riscurile asociate imigraţiei din ţări în curs de dezvoltare.
Nu în ultimul rând, Zero Hedge concluzionează că stânga politică încurajează frontierele deschise, dar nu doreşte să îşi asume responsabilitatea pentru consecinţe, motiv pentru care ar transfera vina asupra Statelor Unite şi Israelului.
Totodată, autorul susţine că nimeni nu i-a constrâns pe migranţii implicaţi în incidentele din Ceuta să atace localnici, să jefuiască magazine şi locuinţe sau să incendieze clădiri, afirmând că aceste acţiuni au fost rezultatul propriilor lor decizii.