Ciprian Ciucu rămâne sub control judiciar. Dovezile prezentate de procurori şi motivarea instanţei
Magistraţii de la Tribunalul Bucureşti au dispus menţinerea controlului judiciar faţă de Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei. Instanţa s-a pronunţat definitv asupra măsurii controlului judiciar pe 24 iunie, în dosarul deschis de DNA pentru faptele din perioada în care Ciucu era primar al Sectorului 6.
În motivarea instanţei, magistraţii consideră că se impune menţinerea controlului judiciar pentru faptele de care este acuzat Ciucu, respectiv luare de mită. Probele prezentate de procurori indică retrageri şi procurări de sume mari în numerar (ex. 15.000 euro, 30.000 euro, 100.000 lei) destinate mecanismului de remunerare a promovării electorale.
Motivarea pusă la dispoziţia G4Media de Tribunalul Bucureşti, ca urmare a unei cereri în baza Legii 544, este anonimizată.
Procurorii DNA susţin că trei oameni de afaceri i-au oferit lui Ciprian Ciucu servicii de consultanţă electorală în schimbul unor aprobări pentru un proiect imobiliar, construirea unei parcări, în perioada în care era primarul Sectorului 6. Acţiunea penală a fost declanşată pe 18 iunie. Cei trei oameni de afaceri din dosar sunt Moh D Nabeel Kh A, Moh D Moh, Yuan Ştefan, acţionari ai firmei Safe Home Invest SRL, şi ei acuzaţi de fapte de corupţie.
Primarul Ciucu a respins acuzaţiile.
Suspectă în acest caz este Denise Rifai, vedetă de televiziune, audiată şi ea la DNA în acest dosar, pe 19 iunie.
Altă suspectă audiată de procurori în acest dosar este Nestor Cristinela Odeta, unul dintre inculpaţii din dosarul de corupţie din care s-a desprins ulterior ancheta ce îl vizează pe Ciprian Ciucu. În prezent este în arest la domiciliu.
Procurorii au adus în instanţă procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi a comunicărilor interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică emise în cauză şi procese-verbale de redare a conversaţiilor purtate prin intermediul aplicaţiilor de mesagerie electronică, scrie în documentul consultat de G4Media.
La acest documente, anchetatorii au adăugat şi declaraţii ale inculpatului şi ale uneia dintre suspectele din acest caz, luate după declanşarea anchetei penale, adică după audierile din 19 şi 21 iunie.
„În perioada 2025 – februarie 2026 … şi … au fost preocupaţi de obţinerea unui certificat de urbanism şi a unei autorizaţii de construire pentru obiectivul de investiţii reprezentat de parcare, aferent imobilului situat în …, din partea Primăriei …. În vederea obţinerii acestor documente, … şi … ar fi apelat la sprijin din partea suspectei …, cu care se aflau în relaţii de prietenie, aceasta fiind cea care ar fi facilitat implicarea în acest demers inclusiv a suspectei …”, scrie în documentul consultat de G4Media.
Procurorii susţin că dosarul lui Ciprian Ciucu a fost deschis în urma supravegherilor tehnice dispuse în alt dosar, cel în care Nestor Cristinela Odeta este acuzată de corupţie. Denise Rifai a declarat că Odeta Cristinela Nestor este o bună prietenă a sa.
Iată câteva din informaţiile relevante din motivare:
„Potrivit interceptărilor realizate în cauză, în data de 29.10.2025 ar fi stabilit împreună cu … ca aceasta din urmă să-i transmită …. disponibilitatea şi … de a-i remite, fie sume de bani, fie un folos constând în servicii de promovare a sa în calitate de candidat în campania electorală pentru ….
În discuţia ce a avut loc în ziua de 29.10.2025 între suspectele … şi …, prima îi comunică lui … intenţia de a-l contacta direct pe … pentru a stabili cu acesta o întâlnire informală, „la o cafea”.
Deşi discuţiile purtate între cele două interlocutoare vizează sume de bani, variante concrete de sprijin şi activităţi de promovare electorală, din conţinutul acestora pare să rezulte că suportarea costurilor aferente acestor activităţi nu urma să fie asumată de ele, aspect ce reiese din formularea utilizată de …: …”, scrie în motivarea instanţei.
Una dintre suspecte a declarat la audieri că la câteva zile de la discuţia telefonică cu cealaltă suspectă, „ar fi avut o discuţie cu inculpatul … la care ar fi participat doar ei doi, în biroul acestuia de la Primăria …, ocazie cu care i-ar fi spus acestuia faptul că … … doresc să contribuie la campania sa electorală, întrebându-l pe inculpat dacă preferă bani sau servicii media”.
Suspecta a declarat că „inculpatul ar fi acceptat propunerea, după ce mai întâi a aflat care este «nevoia» pe care cei doi o au şi pentru care sunt dispuşi să-l sprijine financiar în campania electorală, suspecta … precizându-i expres despre două proiecte pe care … le au, proiecte ţinute pe loc la nivelul primăriei.
Totodată, inculpatul ar fi cerut asigurări suspectei … că nu se vor mai prezenta alte persoane în afara celor doi fraţi care să-i ceară lucruri în schimbul folosului pe care ar fi urmat să-l primească”, mai scrie în document.
Procurorii spun că „suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi acceptat propunerea suspectei … şi ulterior ar fi şi primit acele foloase, pare să fie susţinută de succesiunea evenimentelor ce au avut loc”.
Urmează cronologia stabilită de procurori, potrivit interceptărilor realizate. Şi traseul banilor, cum ar fi ajuns de la ceilalţi inculpaţi, la o firmă de consultanţă care s-ar fi ocupat de promovarea lui Ciucu.
„În data de 21.11.2025, … şi … desfăşoară demersuri pentru obţinerea unor sume importante de bani în numerar, … încercând să procure suma de 15.000 euro de la o persoană apropiată pe care o contactează telefonic, iar … urmărind retragerea unor sume semnificative din conturile personale („două miliarde opt sute” sau măcar „treiji de mii de dolari sau euro”), concomitent cu solicitarea unui sprijin financiar urgent pentru obţinerea sumei de 50.000 euro până luni, 24.11.2025.
În aceeaşi zi de 21.11.2025, în jurul orelor 15:00, din dispoziţia lui …, angajatul acestuia, ridică suma de 30.000 euro de la persoana contactată anterior. Discuţiile au mai relevat că … a retras din conturile personale, în respectiva zi, suma de 100.000 lei.
Tot în seara aceleiaşi zile … s-a întâlnit cu …, căruia îi remite un bun descris în conversaţii drept „ceva”, despre care există suspiciunea rezonabilă că ar fi fost sumele de bani pe care le ridicase anterior pentru …, sume despre care se presupune că urmau a fi folosite în mecanismul de remunerare convenit pentru desfăşurarea acţiunilor de promovare. (…)”, scrie în motivarea instanţei.
Procurorii spun că „promovarea inculpatului se presupune că s-a realizat inclusiv în baza unui contract cu …, plata aferentă acestui contract fiind efectuată tot de „…”, potrivit declaraţiei date de suspecta ….”, se menţionează în document.
În motivarea instanţei urmează o serie de aspecte care „nu mai prezintă relevanţă din perspectiva analizei bazei factuale care întemeiază acuzaţia în materie penală formulată împotriva inculpatului”, dar despre care judecătorul a apreciat că este „prezentarea succesiunii evenimentelor, din perspectiva justificării menţinerii tuturor obligaţiilor stabilite de procuror în conţinutul controlului judiciar, contrar celor solicitate de inculpat”.
Mai exact, se prezintă o succesiune de evenimente finalizată cu emiterea actelor de urbanism necesare construirii parcării.
„Astfel, întrucât actele administrative (pe care şi … le aşteptau) nu fuseseră emise de primărie, la data de 12.12.2025 între … şi … are loc o conversaţie în care acestea par să stabilească că este necesară reluarea demersurilor pe lângă inculpatul …, context în care se apreciază că abordarea optimă ar fi ca … să reia contactul cu acesta şi să faciliteze organizarea unei întrevederi cu ….
În 15.12.2025 … şi … s-au deplasat la sediul Primăriei Sector …, unde au avut o discuţie cu …. În cadrul acestei discuţii … ar fi invocat necesitatea identificării unei variante legale, în contextul existenţei unor impedimente tehnico-juridice semnalate de funcţionarii instituţiei, convenindu-se ca … să continue discuţiile cu personalul de specialitate din cadrul primăriei.
A doua zi, s-ar fi deplasat din nou împreună cu … la sediul Primăriei Sectorului … Bucureşti pentru continuarea demersurilor privind deblocarea situaţiei administrative a proiectului imobiliar, context în care, după o prezenţă iniţială a inculpatului …, discuţiile tehnice ar fi fost purtate cu personalul de specialitate din cadrul instituţiei”, scrie în documentul consultat de G4Media.
Procurorii susţin că şi după ce Ciprian Ciucu a preluat mandatul de primar general, discuţiile cu suspecţii au continuat.
„La data de 13.01.2026 … are o discuţie cu … despre cererile adresate Primăriei Sectorului ….
Deşi începând cu data de 14.01.2026 … şi-a desfăşurat activitatea în cadrul …, interceptările relevă că acesta ar fi continuat să se deplaseze la … şi să menţină legătura cu funcţionari din cadrul acestei instituţii, în vederea soluţionării unor lucrări rămase restante la momentul plecării sale”, se menţionează în încheierea de şedinţă.
Una dintre suspecte l-a contactat telefonic pe Ciprian Ciucu pe 5.02.2026, spun procurorii, „solicitându-i sprijin în legătură cu problematica administrativă aferentă proiectului”.
Ciucu i-ar fi spus că „din perspectiva sa, nu există o problemă dacă demersul este unul legal, singura condiţie fiind respectarea legalităţii. Totodată acesta îi comunica suspectei … faptul că … şi că urmează să vorbească despre subiect”, scrie în document.
După această convorbire telefonică a urmat o alta, spun procurorii, în care au apărut suspiciuni privind o posibilă implicare a anchetatorilor.
„Ulterior acestei discuţii, în conversaţia purtată între … şi …, prima se arată de-a dreptul surprinsă de afirmaţiile făcute de inculpatul … în sensul că …, apreciind aceasta că în realitate inculpatul … s-ar fi temut că discuţia lor ar putea fi interceptată, exprimându-şi speranţa ca această poziţionare să fi avut totuşi un caracter exclusiv precaut şi să urmărească doar evitarea unor formulări susceptibile de interpretare în eventualitatea unei interceptări.
În acelaşi context, … pare că devine şi ea suspicioasă şi chiar afirmă către cealaltă interlocutoare …, suspecta … spunându-i că de fapt se aud persoanele care se aflau la masa de lângă ea. Din aceeaşi discuţie rezultă că … arată că se aşteptau ca actul administrativ solicitat să fie emis chiar în cursul zilei de joi, 05.02.2026.(…)”, scrie în documentul consultat de G4Media.
Problema documentelor de urbanism a fost rezolvată pe 10.02.2026, spun procurorii.
„Din convorbirea purtată la data de 10.02.2026 între … şi … rezultă că problema fusese soluţionată …, comunicându-i anterior acest aspect lui … în termeni de …”, scrie în document.
Cum şi-a justificat judecătorul decizia
Instanţa a arătat în încheierea de şedinţă că „la acest moment procesual, standardul probatoriu este cel al «suspiciunii rezonabile», iar nu al «certitudinii dincolo de orice dubiu rezonabil»”.
Judecătorul a menţionat şi că „în mod legal şi temeinic a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar în cauză”.
„Deşi inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală, acest aspect nu este de natură a justifica aprecierea în sensul că s-ar impune revocarea măsurii preventive a controlului judiciar. O conduită corectă adoptată anterior nu poate să cântărească mai mult decât gravitatea faptei presupus a fi săvârşită”, se menţionează în documentul consultat de G4Media.
Judecătorul a mai considerat că, „având în vedere stadiul procesual, măsura controlului judiciar este necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”. Şi că „se impune maximă diligenţă în activitatea de completare a probatoriului, pentru a evita riscul influenţării procesului de aflare a adevărului”.
De aceea, a considerat judecătorul, „revocarea măsurii controlului judiciar dispuse faţă de inculpat nu ar fi, aşadar, oportună în actualul stadiu al investigaţiilor, iar pentru justa soluţionare a cauzei şi aflarea adevărului este necesară, temporar, inclusiv menţinerea interdicţiei ca inculpatul să comunice cu persoanele care ar putea cunoaşte aspecte ce pot prezenta relevanţă în cauză, interdicţie care nu ar putea fi impusă în afara limitelor măsurii preventive”.
