Sindicaliştii din Educaţie ies în stradă. Protest la Guvern şi Parlament
Miercuri, 17 iunie, sindicatele din învăţământul preuniversitar organizează în Bucureşti un amplu miting urmat de un marş de protest, pe fondul nemulţumirilor generate de proiectul noii legi a salarizării şi de efectele măsurilor de austeritate adoptate anul trecut. Organizatorii estimează participarea a peste 20.000 de profesori şi angajaţi din sistemul de educaţie, scrie EduPedu.
Cadre didactice din judeţe precum Cluj, Hunedoara, Dolj, Sibiu, Caraş-Severin, Galaţi şi Tulcea se deplasează către Capitală pentru a lua parte la acţiunile de protest, potrivit Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”.
Programul manifestaţiei este următorul:
- 10:00 – 11:00: adunarea participanţilor;
- 11:00 – 12:00: miting în faţa Guvernului;
- 12:00 – 13:00: marş pe Calea Victoriei;
- 13:00 – 14:00: miting în faţa Palatului Parlamentului.
Liderii sindicali critică dur proiectul noii legi a salarizării. Elvis Istudorescu, preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământ Gorj, susţine că documentul afectează grav sistemul educaţional, deoarece încadrarea personalului didactic în prima treime a grilei de salarizare şi coeficienţii de multiplicare propuşi ar conduce la diminuarea veniturilor angajaţilor din învăţământ.
La rândul său, Marius Nistor, preşedintele Federaţiei „Spiru Haret”, a calificat proiectul drept „o bătaie de joc”, afirmând că profesorii cu vechime şi experienţă sunt dezavantajaţi, iar salariile acestora riscă să fie îngheţate. Potrivit acestuia, eventualele compensaţii financiare propuse ar urma să fie acordate doar temporar, până în anul 2031.
Şi Simion Hăncescu, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), avertizează că noua lege ar putea genera pierderi salariale pentru numeroşi profesori, estimate între 280 şi peste 500 de lei lunar.
Conform proiectului legislativ, angajaţii care, la 1 ianuarie 2027, vor avea salarii mai mici decât cele încasate în decembrie 2026, vor beneficia de o diferenţă salarială tranzitorie până la 31 decembrie 2031.
Sindicatele au solicitat ca salariul profesorului debutant să fie echivalent cu salariul mediu brut pe economie în noua lege a salarizării pentru anul 2026. Cu toate acestea, reprezentanţii profesorilor afirmă că nu au primit garanţii că această propunere va fi acceptată.
În contrapondere, ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat recent că niciun venit nu va fi diminuat prin aplicarea noii legi.
Legea salarizării unitare reprezintă unul dintre jaloanele esenţiale asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar finalizarea acesteia este prevăzută pentru începutul verii anului 2026.
Discuţiile privind noul act normativ se desfăşoară de mai mulţi ani. În februarie 2026, după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, Marius Nistor anunţa că Guvernul urma să înceapă consultările cu partenerii sociali în luna martie, pentru respectarea termenelor asumate prin PNRR.
Deşi legea salarizării din sectorul bugetar trebuia iniţial să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, adoptarea sa a fost amânată în repetate rânduri. În timpul grevei generale din educaţie din 2023, autorităţile au promis că revendicările salariale ale profesorilor vor fi reflectate în noua lege, însă aceasta nu a fost finalizată la termen.
Ulterior, guvernele conduse de Marcel Ciolacu au amânat succesiv elaborarea şi adoptarea proiectului, invocând necesitatea unor consultări suplimentare şi contextul electoral. În vara anului 2025, preşedintele Nicuşor Dan estima că legea ar putea fi finalizată într-un interval de un an până la un an şi jumătate, subliniind necesitatea eliminării inechităţilor salariale create de numeroase derogări şi sporuri introduse de-a lungul timpului.
În prezent, salariul net al unui profesor debutant este de aproximativ 3.700 de lei. Sindicatele susţin că acesta rămâne semnificativ sub nivelul promis în timpul negocierilor din 2023, când autorităţile au avansat principiul raportării salariului debutantului la salariul mediu brut pe economie.
