STUDIU: Aproape 80% dintre tinerii din România nu-şi permit o locuinţă proprie. Care este principală lor îngrijorare?
Românii din generaţiile Z (78%) şi Millennials (85%) susţin că nu îşi pot permite o locuinţă proprie, ceea ce reprezintă un procent aproape dublu raportat la media globală (51%, respectiv 40%), potrivit unui studiu Deloitte, realizat în 44 de ţări, printre care se numără şi România.
În acelaşi timp, mai mult de jumătate dintre participanţii din România (55% din Generaţia Z - născuţi între ianuarie 1995 şi decembrie 2007, şi 66% dintre Millennials - născuţi între ianuarie 1983 şi decembrie 1994) spun că se simt nesiguri din punct de vedere financiar. Raportat la media globală, la noi se înregistrează un avans de zece puncte, respectiv 22 de puncte procentuale.
Studiul mai arată că 46% dintre tinerii din Generaţia Z şi 62% dintre Millennials trăiesc de la un salariu la altul, iar mai mult de jumătate dintre românii din ambele generaţii recunosc că au amânat decizii importante de viaţă din cauza situaţiei financiare.
Principală îngrijorare a tinerilor români rămâne legată de costul vieţii de zi cu zi (50% din ambele generaţii), urmată de instabilitatea politică (26% din Generaţia Z, 34% dintre Millennials) şi corupţia (25%, respectiv 30%).
Nivelul de stres rămâne ridicat – 38% dintre românii din Generaţia Z şi 30% dintre Millennials declară că se simt stresaţi în cea mai mare parte a timpului, în principal legat de situaţia financiară pe termen lung (51% din Generaţia Z, 41% dintre Millennials), starea de sănătate şi bunăstarea familiei (47%, respectiv 45%) şi situaţia financiară curentă (46%, respectiv 41%).
Cât priveşte adoptarea inteligenţei artificiale (AI) în mediul profesional, tinerii de la noi consideră benefic impactul acesteia, 66% dintre reprezentanţii Generaţiei Z şi 48% dintre Millennials spun că folosesc AI în activitatea de zi cu zi, iar cei mai mulţi susţin că are un impact pozitiv atât asupra vieţii personale (81% din Generaţia Z, 71% dintre Millennials), cât şi asupra vieţii profesionale (77%, respectiv 67%).
Pe de altă parte, un sfert dintre respondenţii din ambele categorii spun că nu au încredere în rezultatele generate, iar alţii invocă capabilităţile limitate ale instrumentelor (22%) şi integrarea slabă în fluxurile de lucru.
De asemenea, doar un sfert dintre respondenţii din ambele generaţii consideră că instrumentele AI puse la dispoziţie de angajatori sunt suficiente, semnificativ sub media globală de aproximativ 40%.
Doar 17% dintre românii din Generaţia Z şi 24% dintre Millennials au finalizat traininguri în AI, însă o treime din prima categorie şi un sfert dintre cea de-a doua caută în mod activ noi oportunităţi de formare. Totodată, gradul de încredere în utilizarea AI variază – 68% pentru Generaţia Z şi doar 46% pentru Millennials.
”Studiul de anul acesta evidenţiază incertitudinile cu care se confruntă tinerii din România, comparativ cu cei din celelalte state analizate, dar şi deschiderea faţă de schimbările majore pe care le aduce adopţia accelerată a inteligenţei artificiale în activitatea profesională. Însă limitările care încă persistă, printre care relevanţa incertă a soluţiilor furnizate de instrumentele bazate pe AI dar şi suportul organizaţional scăzut, au potenţialul de a eroda rapid apetitul real al tinerilor pentru tehnologie. Astfel, angajatorii trebuie să-şi actualizeze în permanenţă strategia de integrare a AI în activitatea curentă: să ţină pasul cu evoluţiile în domeniu, dar şi să investească în training continuu, să creeze cadre clare de utilizare şi să integreze tehnologia în mod relevant în fluxurile de lucru. În egală măsură, este esenţială construirea încrederii în astfel de instrumente, prin transparenţă cu privire la rezultatele generate şi la planurile concrete de armonizare a soluţiilor bazate pe AI cu competenţele umane”, a declarat Raluca Bontaş, Partener, Deloitte România.
