Coşmar logistic în Europa: Rinul se apropie de un nivel minim record

Rinul, una dintre cele mai importante artere ale Europei pentru transportul mărfurilor industriale, a coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri înregistrate după vara secetoasă din 2018.

Pierderea capacităţii de transport pe cale navigabilă duce la creşterea costurilor de transport şi amplifică riscul unor perturbări în aprovizionarea cu minereu de fier, cărbune, produse chimice, produse petroliere şi alte mărfuri care circulă prin centrul industrial al Europei.

Nivelul apei Rinului la staţia de măsurare Kaub, un punct critic pentru transporturile fluviale către sudul Germaniei şi Elveţia, a coborât la doar 25 de centimetri, cea mai mică valoare din vara secetoasă a anului 2018, potrivit Zero Hedge.

La niveluri de 40–50 de centimetri, navele pot transporta doar aproximativ 20% din încărcătura normală, potrivit Administraţiei Federale Germane pentru Căi Navigabile şi Navigaţie. Pierderea capacităţii de transport duce la creşterea tarifelor de marfă şi sporeşte riscul întreruperilor de aprovizionare cu materii prime esenţiale.

Date federale germane compilate de ETH Zurich arată că o scădere sub pragul de 24 de centimetri, prognozată pentru această săptămână, ar marca cel mai scăzut nivel de când există înregistrări, din 1880.

Analistul JPMorgan Chetan Udeshi le-a transmis clienţilor că scăderea nivelului Rinului la valori similare celor din 2018 ar putea afecta industria chimică germană.

El a remarcat că nivelurile scăzute ale Rinului au ajuns comparabile cu cele din a doua jumătate a anului 2018, perioadă în care companiile chimice germane dependente de fluviu au suferit dificultăţi operaţionale şi logistice semnificative.

Potrivit analizei, cele mai afectate companii atunci au fost BASF şi K+S, iar Evonik şi, într-o măsură mai mică, Brenntag, au raportat de asemenea presiuni asupra rezultatelor financiare.

Impactul asupra BASF şi K+S

BASF a înregistrat cel mai sever impact în 2018, de aproximativ 250 de milioane de euro în trimestrul al treilea şi al patrulea, echivalentul a circa 2,5% din EBITDA ajustată pe 2018, din cauza dependenţei sale de Rin pentru transport şi răcirea instalaţiilor.

De atunci, compania a implementat măsuri de reducere a riscurilor, inclusiv diversificarea reţelei logistice pentru a putea utiliza alternative precum transportul feroviar şi extinderea flotei cu nave capabile să opereze şi la niveluri scăzute ale apei.

Directorul general al BASF a declarat recent că, datorită acestor măsuri, compania nu se aşteaptă de această dată la un impact negativ de amploarea celui din 2018.

K+S a fost afectată în 2018 deoarece depindea de Rin pentru evacuarea apei saline rezultate din procesul industrial, operaţiune care a devenit imposibilă din cauza scăderii nivelului apei. Compania a fost nevoită să oprească producţia la anumite instalaţii ale celui mai mare complex al său din Germania, Werra, aproape două luni. Impactul financiar a fost de aproximativ 95 de milioane de euro.

După 2018, K+S a investit în creşterea rezilienţei sistemelor sale de gestionare a apelor uzate, inclusiv prin proiectul Werra 2060, care ar trebui să reducă semnificativ necesarul de apă industrială.

Compania a precizat că măsurile adoptate i-au crescut flexibilitatea şi îi permit să menţină producţia chiar şi în ani cu secetă hidrologică, însă a avertizat că o secetă extremă şi prelungită ar putea provoca în continuare întreruperi temporare.

Analiştii recomandă monitorizarea Rinului

Analista Barclays Katie Richards le-a recomandat recent investitorilor să ţină nivelurile Rinului "pe radar". "Investitorii ar trebui să urmărească Rinul. Acţiunile companiilor chimice expuse la Rin au avut istoric performanţe mai slabe în perioadele cu niveluri scăzute ale apei din 2018 şi 2022".

Ea a precizat că situaţia din 2026 este deosebită deoarece Rinul intră în sezonul de vară de la un nivel neobişnuit de scăzut, cu riscuri suplimentare legate de fenomene climatice precum El Nino.

Totuşi, spre deosebire de 2018, producătorii au investit masiv în măsuri de protecţie, iar acestea au demonstrat eficienţă în timpul secetei din 2022.

Potrivit analistei, riscul actual este mai degrabă asociat cu creşterea costurilor logistice şi ineficienţe în lanţurile de aprovizionare, decât cu repetarea perturbărilor operaţionale severe din 2018.

Îngrijorările ar creşte dacă nivelul apei la Kaub ar rămâne o perioadă lungă în jurul valorii de 40 de centimetri sau mai puţin, un nivel comparabil sau mai sever decât seceta din 2022.

Canicula afectează infrastructura energetică şi resursele de apă

Efectele valului de căldură din Europa s-au extins dincolo de pieţele de transport.

În Franţa, temperaturile ridicate ale râurilor au obligat autorităţile să reducă producţia unor centrale nucleare, deoarece apa mai caldă limitează capacitatea de răcire şi poate creşte riscul de incendii.

În Ungaria, guvernul a cerut gospodăriilor şi companiilor să economisească energie electrică şi apă după ce cererea a depăşit capacitatea de furnizare în Szentendre, lăsând mii de persoane fără apă potabilă.

Între timp, în Italia, râul Po a coborât sub nivelurile istorice minime, semnalând extinderea crizei hidrologice în Europa.