India, mesaj transmis "cartelului climatic": Nu vă bazaţi pe noi

Uneori, o ştire este ignorată nu pentru că editorii ar conspira împotriva ei, ci pentru că ciclul informaţional are loc pentru o singură criză majoră la un moment dat. Anul acesta, atenţia globală a fost dominată de războiul din Iran. Dar chiar şi ţinând cont de concurenţa dintre subiecte, tăcerea din jurul unei evoluţii cu adevărat importante este semnificativă.

Este vorba despre respingerea explicită de către India a mişcării globale pentru atingerea obiectivului de zero emisii nete. India a renunţat la candidatura de a găzdui conferinţa ONU privind clima COP33, iar presa internaţională de profil climatic a tratat decizia mai degrabă ca pe o notă de subsol decât ca pe semnalul important care este, potrivit American Greatness.

India investise mulţi ani în construirea imaginii unei voci tot mai importante în elaborarea politicilor climatice, iar găzduirea unei conferinţe COP este considerată unul dintre cele mai prestigioase roluri diplomatice în acest domeniu. Apoi, discret, fără o explicaţie publică amplă, India şi-a retras candidatura. Fără conferinţă de presă. Fără detalii. Doar o retragere a guvernului dintr-un rol pentru care se pregătise de ani.

Adevărul, potrivit site-ului citat, este că India a calculat costurile unei tranziţii energetice către zero emisii pentru o populaţie de 1,4 miliarde de oameni care încearcă încă să iasă din sărăcie şi nu este mulţumită de concluzii.

Ideea că India ar trebui să îşi limiteze dezvoltarea economică prin politici climatice restrictive, în timp ce milioane de oameni încă se confruntă cu lipsa accesului sigur la energie, este considerată de autor "ilogică şi moralmente nejustificabilă".

Datele despre mediu pe care India nu are nevoie să le discute la un summit

Imaginea unei degradări rapide a mediului indian provocată de consumul de energie nu este susţinută de date.

De mulţi ani, hidrologii şi cercetătorii climatici s-au bazat pe estimări privind ninsorile din Himalaya pentru a prognoza disponibilitatea apei pentru sute de milioane de oameni din câmpiile fertile ale Gangelui din Asia de Sud.

Potrivit site-ului citat, prognozele privind o Indie semnificativ mai uscată s-au dovedit inexacte.

O echipă de cercetători, inclusiv oameni de ştiinţă de la British Antarctic Survey, Met Office din Marea Britanie şi Indian Institute of Technology Kharagpur, a folosit lacuri îngheţate de mare altitudine ca senzori naturali ai presiunii atmosferice, în locul staţiilor pluviometrice convenţionale.

Rezultatul a fost surprinzător: într-o singură iarnă, cele mai bune modele disponibile privind ninsorile au subestimat cu 37% cantitatea sezonieră de zăpadă din zona lacului Hampta, în statul Himachal Pradesh.

Studiul evaluat de specialişti arată că instrumentele convenţionale ar fi ratat volume importante de zăpadă de decenii.

Vegetaţia contrazice scenariile pesimiste

Un alt argument prezentat în articol se referă la vegetaţie.

Cercetătorii de la Indian Institute of Tropical Meteorology au modelat modul în care peisajul Indiei ar putea evolua într-un scenariu cu emisii ridicate, folosind aceeaşi familie de modele informatice utilizate frecvent în cercetările climatice.

Rezultatul nu a fost deşertificarea, ci contrariul.

Productivitatea primară brută — o măsură a cantităţii de dioxid de carbon absorbite de păduri, terenuri agricole şi alte forme de vegetaţie — ar fi crescut de la aproximativ 729 de grame de carbon pe metru pătrat anual în 1985 la aproximativ 830 în 2014 şi ar putea ajunge aproape la 1.305 până în 2100.

De asemenea, trebuie luate în considerare extinderea constantă a suprafeţelor forestiere ale Indiei în ultimele două decenii şi refacerea populaţiilor unor specii ameninţate, precum tigrii şi leii asiatici, rezultate atribuite conservării şi gestionării habitatelor.

Potrivit sursei citate, aceste elemente indică faptul că India nu mai doreşte să îşi lase politica de mediu exclusiv în mâinile unui proces ONU care tratează fiecare baril de petrol şi fiecare tonă de cărbune ca pe o problemă morală, indiferent dacă energia respectivă alimentează o clinică pentru copii sau o fabrică de oţel care oferă mii de locuri de muncă.

O ţară în care sute de milioane de oameni nu au încă acces sigur la electricitate nu îşi permite să accepte sărăcia energetică drept preţ pentru un rol de lider în domeniul politicilor climatice.

Din acest motiv, India şi-a extins producţia de cărbune şi a încheiat acorduri pentru petrol şi gaze naturale cu Statele Unite şi producători din Golful Persic. De asemenea, a rezistat adoptării unor ţinte obligatorii privind emisiile care ar putea limita dezvoltarea industrială şi a evitat angajamente ferme pentru reduceri pe termen lung ale emisiilor.

Renunţarea la dreptul de a găzdui COP33 este văzută ca fiind drept cea mai vizibilă expresie a unei direcţii strategice construite de India în ultimii ani.