Cum foloseşte Beijingul Garda de Coastă pentru a-şi impune controlul pe mare

În ultimul deceniu, Garda de Coastă a Chinei (CCG) a evoluat de la o agenţie obişnuită de aplicare a legii maritime într-un instrument central al strategiei Beijingului de consolidare a revendicărilor sale teritoriale.

Cu o flotă de aproximativ 680 de nave, CCG continuă să desfăşoare misiuni obişnuite, precum operaţiuni de căutare şi salvare, combaterea contrabandei şi controlul activităţilor de pescuit, însă serveşte tot mai mult unor obiective strategice mai largi, relatează Zero Hedge, citând un raport Bloomberg.

Potrivit Bloomberg, în loc să se bazeze exclusiv pe Marina militară, Beijingul foloseşte Garda de Coastă pentru a proiecta control asupra apelor disputate din Marea Chinei de Sud, Marea Chinei de Est şi din jurul Taiwanului.

Navele CCG patrulează în mod regulat în zone contestate, escortează flotele chineze de pescuit, inspectează nave străine şi folosesc măsuri coercitive — inclusiv tunuri cu apă, lasere, manevre de blocare şi coliziuni — pentru a contesta revendicările altor state.

De asemenea, aceste nave operează alături de Marina Armatei Populare de Eliberare în timpul exerciţiilor militare chineze, în special în cadrul celor axate pe Taiwan.

Operaţiunile CCG au devenit atât mai frecvente, cât şi mai agresive. La jumătatea lunii iulie, nave ale Gărzii de Coastă chineze au intrat în confruntare cu nave filipineze în trei ocazii, folosind tunuri cu apă, deşi incidentele au avut loc în zona economică exclusivă a Filipinelor.

Şi Taiwanul a raportat o creştere semnificativă a patrulelor CCG, inclusiv operaţiuni continue în estul insulei, ceea ce a alimentat temerile că această forţă ar putea avea un rol important în cazul unei viitoare blocade sau campanii militare.

Analiştii consideră CCG o componentă esenţială a strategiei de "zonă gri" a Chinei. Din cauza că navele sale sunt prezentate ca instrumente civile de aplicare a legii, şi nu ca active militare, Beijingul îşi poate promova revendicările maritime, făcând în acelaşi timp mai dificil pentru alte ţări să răspundă fără riscul unei escaladări militare.

Menţinerea unei prezenţe permanente a Gărzii de Coastă consolidează, de asemenea, afirmaţia Chinei că exercită un control efectiv asupra apelor disputate.

Importanţa strategică a acestei agenţii a crescut odată cu reformele instituţionale. Creată în 2013 prin fuziunea mai multor agenţii maritime, CCG a fost plasată în 2018 sub autoritatea Poliţiei Armate a Poporului (PAP), aducând-o sub controlul Comisiei Militare Centrale.

O lege privind Garda de Coastă adoptată în 2021 i-a extins şi mai mult atribuţiile, autorizând folosirea forţei pentru apărarea drepturilor maritime revendicate de China.

În acelaşi timp, flota a fost extinsă pentru a include unele dintre cele mai mari nave de gardă de coastă din lume, unele dintre acestea rivalizând ca dimensiune şi capacităţi cu nave militare.

Dependenţa tot mai mare a Chinei de Garda de Coastă a determinat statele vecine să îşi consolideze cooperarea maritimă, să îşi extindă propriile flote de coastă şi să intensifice patrulele în zonele disputate, contribuind la un mediu maritim tot mai contestat şi potenţial mai instabil.