Oamenii de ştiinţă izolează bacteria responsabilă de reducerea alergiilor sezoniere

De zeci de ani, oamenii de ştiinţă au emis teoria conform căreia copiii trebuie, de fapt, să se murdărească puţin pentru ca sistemul lor imunitar să se dezvolte pe deplin.

Aceasta este cunoscută sub numele de „ipoteza igienei”. Şi, pe măsură ce rata alergiilor, a astmului şi a febrei fânului la copii a crescut drastic în ţările occidentale industrializate, oamenii de ştiinţă au observat că acelaşi lucru nu se întâmpla în cazul copiilor crescuţi la fermă.

„Fetele şi băieţii care cresc la fermă şi sunt expuşi la o varietate mai mare de microbi se confruntă cu aceste probleme mult mai rar”, afirmă epidemiologul Markus Ege, de la Spitalul Universitar LMU şi de la Institutul pentru Prevenirea Astmului şi Alergiilor din cadrul Helmholtz München, Germania.

Acest fenomen este cunoscut sub numele de „efectul fermei”.

Acum, Ege şi colegii săi au descoperit exact care sunt speciile bacteriene care determină efectul fermei la copiii din mediul rural european. Această descoperire contribuie într-o oarecare măsură la verificarea ipotezei igienei odată pentru totdeauna.

Referindu-se la ipoteza igienei, Ege spune: „acest tip de cercetare poate arăta doar corelaţii mai mult sau mai puţin convingătoare.”

„Dar, cu noul nostru studiu, putem construi un argument mult mai solid”, continuă el, „deoarece putem identifica legăturile individuale din lanţul cauzal propus: bacteriile, produsele metabolice microbiene relevante şi receptorii umani.”

Alergiile, astmul, febra fânului şi eczema: toate aceste afecţiuni apar atunci când sistemul imunitar al organismului declanşează o reacţie imunitară exagerată la factori declanşatori inofensivi.

Dacă ipoteza igienei se dovedeşte întemeiată, oamenii de ştiinţă ar trebui să poată identifica microbi specifici care, atunci când oamenii sunt expuşi la aceştia, oferă cumva sistemului nostru imunitar provocarea de care are nevoie pentru a dezvolta un răspuns mai adecvat, reducând astfel incidenţa afecţiunilor imunitare.

În noul studiu, cercetătorii au indicat nouă specii de bacterii suspecte.

„Am identificat un număr redus de bacterii, pe care acum le putem identifica cu precizie la nivel de specie, precum Romboutsia timonensis şi Glutamicibacter arilaitensis”, explică bioinformaticiana Giulia Pagani, de la Helmholtz München.

„Aceste bacterii gram-pozitive contribuie împreună la două treimi din întregul efect al mediului rural în ceea ce priveşte protecţia împotriva astmului şi la jumătate din efectul asupra febrei fânului şi a eczemei atopice.”

Cercetătorii au descoperit aceste specii în probele de praf prelevate de pe saltelele a 1.018 elevi din mediul rural din sudul Germaniei, precum şi în aerul din grajdurile de vaci de la fermele a 47 dintre aceşti copii.

Cele nouă bacterii asociate cu „efectul fermei” reprezentau 6% din abundenţă relativă a microbilor din praful de pe saltele, dar 25% în probele prelevate din grajdurile de vaci.

Copiii care au fost expuşi la aceşti microbi, şi în special cei care locuiau la ferme, prezentau o probabilitate mult mai mică de a dezvolta astm infantil, într-un exemplu clasic al „efectului fermei” observat.

Aceşti microbi provin din intestinele vacilor şi ajung apoi în excrementele acestora, ceea ce ar putea explica modul în care ajung să fie suspendaţi în aerul din grajdurile de vaci.

Copiii de la fermă petrec timp în preajma vacilor, inhalează microbii şi, aşa cum sugerează prezenţa acestora în probele prelevate de pe saltele, îi aduc înapoi în casele lor, unde expunerea moderată poate continua.

Această expunere moderată este un factor important în acest context, având în vedere că bacteriile produc metaboliţi cunoscuţi pentru activarea unui receptor numit AhR, care declanşează semnalizarea imunitară şi expresia genică.

„Nivelurile ridicate de activare a AhR sunt dăunătoare, în timp ce nivelurile moderate, aşa cum pot apărea prin inhalarea metaboliţilor bacterieni din grajdurile de vaci, sunt benefice”, scrie echipa de cercetători.

Când este activat, AhR induce un puternic răspuns antiinflamator care poate contribui la prevenirea dezvoltării astmului şi a alergiilor.

Cercetătorii vor trebui să efectueze experimente suplimentare pentru a determina mecanismele exacte prin care aceste bacterii mediază „efectul fermei”, întrucât un studiu observaţional de acest gen nu oferă un astfel de nivel de detaliu şi nu poate demonstra o relaţie de cauzalitate.

Însă lanţul de evenimente, de la vacă la bacterii, la aer şi la sistemul imunitar al copilului, începe în sfârşit să devină clar.

„În ansamblu, această analiză descrie o asociere puternică şi consistentă între expuneri specifice la factori de mediu şi protecţia naturală împotriva astmului şi alergiilor”, scriu autorii.

„Analizate la nivel molecular, aceste rezultate pot contribui la o mai bună înţelegere a mecanismelor de protecţie împotriva astmului şi alergiilor. În cele din urmă, acest lucru poate favoriza dezvoltarea unor strategii de prevenire eficiente şi bine tolerate pentru cele mai frecvente afecţiuni cronice din copilărie.”

Cercetarea a fost publicată în NEJM Evidence.