Riscul de boală ar putea fi influenţat semnificativ de durata tranzitului intestinal [Studiu]

Poate că nu este un aspect la care ne gândim foarte des, însă organismul nostru digeră în permanenţă alimentele consumate.

Pizza mâncată aseară, de exemplu, este descompusă pentru ca organismul să extragă nutrienţii necesari producerii de energie, iar ceea ce nu poate fi utilizat este transformat treptat în materii fecale, care vor fi eliminate din corp, potrivit Science Alert.

Durata acestui proces diferă considerabil de la o persoană la alta, iar cercetările sugerează că acest interval, cunoscut drept timp de tranzit intestinal, ar putea avea un impact important asupra sănătăţii.

Potrivit unui studiu publicat în 2023 în revista Gut, cercetători din Danemarca şi Belgia au analizat numeroase studii ştiinţifice şi au concluzionat că timpul de tranzit intestinal este un factor adesea neglijat, deşi influenţează semnificativ compoziţia microbiomului intestinal, cu posibile efecte asupra riscului de boli.

„Dovezile acumulate indică faptul că timpul de tranzit intestinal este un factor-cheie în modelarea compoziţiei şi activităţii microbiotei intestinale, care sunt strâns legate de sănătatea umană”, au scris autorii, coordonaţi de cercetătorul Henrik Roager, de la Universitatea din Copenhaga.

Aceştia subliniază că atât studiile ample, cât şi cele de dimensiuni reduse au identificat timpul de tranzit drept unul dintre principalii factori care explică diferenţele dintre microbiomul intestinal al diferitelor persoane. Cu toate acestea, el este rareori luat în considerare în cercetările privind microbiomul uman.

Ce influenţează timpul de tranzit intestinal

Analiza arată că numeroşi factori pot modifica viteza cu care alimentele traversează tubul digestiv, printre care:

• alimentaţia şi compoziţia dietei;
• sexul (în general, tranzitul este mai rapid la bărbaţi);
• vârsta (la persoanele în vârstă tranzitul este, de regulă, mai lent);
• nivelul de activitate fizică;
• stresul;
• anumite medicamente;
• factorii genetici.

De asemenea, timpul de tranzit poate varia şi la aceeaşi persoană în funcţie de circumstanţe.

Posibile efecte asupra sănătăţii

Potrivit cercetătorilor, un tranzit intestinal prea lent sau prea rapid, menţinut pe termen lung, ar putea favoriza apariţia unor probleme de sănătate.

Un tranzit lent poate contribui la dezvoltarea unei proliferări excesive a bacteriilor în intestinul subţire, fenomen întâlnit frecvent la persoanele cu sindrom de intestin iritabil (IBS).

De asemenea, timpul de tranzit ar putea influenţa şi evoluţia bolilor inflamatorii intestinale (IBD), afecţiuni care sunt adesea însoţite de diaree, constipaţie sau alternanţa dintre acestea.

Autorii mai atrag atenţia că atât constipaţia, cât şi bolile inflamatorii intestinale reprezintă factori de risc pentru cancerul colorectal, una dintre cele mai frecvente forme de cancer la nivel mondial.

În plus, alimentaţia de tip occidental şi tranzitul intestinal prelungit pot modifica metabolismul acizilor biliari, un mecanism care ar putea contribui la apariţia cancerului de colon.

Legături şi cu afecţiuni neurologice

Posibilele efecte ale timpului de tranzit intestinal nu s-ar limita doar la sistemul digestiv.

Cercetătorii notează că modificările tranzitului intestinal şi constipaţia au fost asociate şi cu boli neurologice precum:

• boala Parkinson;
• boala Alzheimer;
• scleroză multiplă.

Deşi mecanismele exacte nu sunt încă pe deplin înţelese, există ipoteza că un tranzit prea lent determină epuizarea carbohidraţilor fermentabili disponibili pentru bacteriile intestinale.

În aceste condiţii, microorganismele încep să fermenteze proteinele, proces care produce compuşi consideraţi potenţial nocivi.

Chirurgul colorectal Ketan Thanki, de la Long Beach Medical Center din California, care nu a participat la studiu, a explicat pentru Healthline că, atunci când tranzitul încetineşte, bacteriile produc substanţe precum amoniac, hidrogen sulfurat, fenoli şi indoli.

Acestea pot afecta celulele colonului, pot deteriora ADN-ul acestora, favoriza apariţia mutaţiilor implicate în cancer şi pot compromite integritatea barierei intestinale, contribuind astfel la inflamaţia sistemică.

Sunt necesare cercetări suplimentare

Autorii subliniază că studiul nu demonstrează în mod definitiv că un timp de tranzit mai lung sau mai scurt este, în sine, benefic sau dăunător.

Rezultatele indică însă faptul că acest parametru este probabil mult mai important pentru sănătate decât s-a crezut până acum şi că ar trebui inclus în cercetările viitoare privind microbiomul intestinal.

„Prin includerea măsurării timpului de tranzit intestinal în studiile despre microbiom, putem înţelege mai bine relaţiile dintre microbiotă, alimentaţie şi boală. Aceste cunoştinţe ar putea contribui la prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul mai eficient al numeroaselor afecţiuni digestive şi sistemice de-a lungul vieţii”, concluzionează cercetătorii.