Limitarea intervalului de consum al alimentelor şi evitarea gustărilor târzii ar putea reduce declinul cognitiv la vârsta înaintată

Concentrarea meselor şi a gustărilor la un interval de nouă ore pe zi şi evitarea consumului de alimente cu patru ore înainte de culcare ar putea ajuta la prevenirea declinului cognitiv la vârsta înaintată, afirmă cercetătorii.

Un studiu pilot realizat pe femei în vârstă, supraponderale sau obeze, a identificat indicii privind o îmbunătăţire a abilităţilor mentale în rândul celor care au mâncat într-un interval limitat, comparativ cu cele care şi-au distribuit mesele pe o perioadă mai lungă, potrivit The Guardian.

Descoperirea este preliminară, având în vedere numărul redus de participanţi la studiu, însă dacă va fi confirmată prin cercetări mai ample, aceasta sugerează că oamenii şi-ar putea proteja capacităţile cognitive consumând alimente într-un interval relativ restrâns şi evitând mesele târzii în timpul nopţii.

Pierderea în greutate poate contribui singură la încetinirea declinului cognitiv la vârsta înaintată, a declarat profesoara Sue Shapses, cercetătoare în domeniul nutriţiei la Universitatea Rutgers din New Jersey, SUA. Totuşi, ar putea exista "beneficii suplimentare" pentru persoanele care nu mănâncă în afara unui interval de opt până la nouă ore şi care încetează să consume alimente cu patru ore înainte de somn.

Demenţa este principala cauză de deces în Marea Britanie şi a şaptea la nivel mondial, provocând aproape 2 milioane de decese anual în întreaga lume. Unii factori de risc, precum vârsta şi genetica, nu pot fi modificaţi, însă experţii consideră că aproape jumătate dintre cazuri ar putea fi prevenite sau întârziate prin schimbări ale stilului de viaţă. Obezitatea la vârsta mijlocie poate creşte riscul apariţiei demenţei la vârste înaintate cu 30%.

Shapses a coordonat un mic studiu clinic în care 47 de femei cu vârste între 50 şi 79 de ani, care erau supraponderale sau obeze, au fost încurajate să reducă circa 500 de calorii din dieta zilnică timp de şase luni. Dintre acestea, 26 de participante au fost sfătuite să mănânce doar într-un interval de nouă ore. În mod obişnuit, aceasta a însemnat consumul alimentelor între orele 10:00 şi 18:00, în timp ce restul voluntarelor şi-au distribuit mesele pe aproximativ 12 ore.

La finalul studiului, ambele grupuri au avut o scădere similară în greutate, în medie de aproximativ 7 kilograme. Totuşi, testele cognitive au arătat că persoanele care şi-au limitat perioada de alimentaţie la un interval mai scurt au obţinut rezultate mai bune decât celelalte la testele de planificare spaţială şi rezolvare a problemelor. Au existat, de asemenea, indicii că acestea au făcut mai puţine greşeli la testele de memorie şi învăţare, deşi la unele teste de multitasking şi timp de reacţie ambele grupuri au avut rezultate similare.

Shapses a descris efectele drept "modeste", dar a spus că acestea sugerează că alimentaţia cu restricţionarea intervalului de timp ar putea îmbunătăţi capacitatea oamenilor de a reţine informaţii necesare activităţilor zilnice şi ar putea reduce greşelile asociate cu memoria, atenţia şi rezolvarea problemelor. Detaliile studiului au fost prezentate la conferinţa Nutrition 2026, reuniunea anuală a Societăţii Americane pentru Nutriţie, desfăşurată în Maryland.

Cercetătorii intenţionează acum să investigheze de ce momentul în care mâncăm ar putea fi la fel de important precum alimentele pe care le consumăm. Beneficiile ar putea fi determinate de o interacţiune complexă între ritmurile circadiene, metabolism şi inflamaţie.

În multe ţări, inclusiv în Marea Britanie şi Statele Unite, este obişnuit ca oamenii să mănânce pe o perioadă de aproximativ 14 ore pe zi, rămânând doar 10 ore peste noapte fără consum de alimente. Totuşi, cercetările indică beneficii clare pentru sănătate atunci când perioada de post nocturn este extinsă. O analiză publicată în ianuarie a constatat că servirea ultimei mese înainte de ora 19:00 a fost asociată cu îmbunătăţiri semnificative ale greutăţii corporale, indicelui de masă corporală (IMC), circumferinţei taliei, tensiunii arteriale şi markerilor sănătăţii metabolice.

Profesoara Wendy Hall, şefa departamentului de ştiinţe nutriţionale de la King’s College London, care nu a participat la studiu, a declarat că limitarea intervalului de consum al alimentelor ar putea avea beneficii pentru creier.

"Alimentaţia cu restricţionarea intervalului de timp este o abordare plauzibilă pentru susţinerea sănătăţii cognitive la adulţii de vârstă mijlocie şi la cei în vârstă cu suprapondere, nu doar pentru că poate ajuta la controlul greutăţii, ci şi deoarece evitarea meselor mari consumate târziu seara poate îmbunătăţi controlul glicemiei, funcţia vasculară şi inflamaţia", a spus ea.

Hall a avertizat însă că rezultatele sunt preliminare şi că este importantă examinarea studiului complet, evaluat de specialişti, pentru a determina dacă îmbunătăţirile observate au o importanţă clinică reală.