Felul în care mergi dezvăluie afecţiunile creierului înainte de pierderea memoriei
alte articole
Înainte ca memoria să înceapă să se deterioreze, creierul ar putea deja să semnaleze existenţa unei probleme într-un mod neaşteptat: prin felul în care mergi.
Mulţi oameni presupun că încetinirea mersului sau pierderea stabilităţii sunt pur şi simplu o parte firească a procesului de îmbătrânire. Însă neurologii spun că mersul este una dintre cele mai solicitante activităţi pentru creier, iar modificările subtile ale vitezei, echilibrului sau coordonării pot apărea cu ani înainte ca problemele de memorie să devină evidente.
„Mersul este o oglindă a sănătăţii creierului”, a declarat pentru The Epoch Times dr. Hsieh Ping-Hsien, medic neurochirurg la Spitalul Universitar Naţional Chiao Tung din Taiwan.
„Modificările mersului pot reprezenta chiar cele mai timpurii semne de avertizare ale mai multor boli neurologice.”, a afirmat acesta.
De ce este mersul atât de strâns legat de sănătatea creierului?
Mersul poate părea un gest automat, însă fiecare pas necesită ca mai multe regiuni ale creierului să colaboreze într-o fracţiune de secundă. Creierul nu se limitează la a pune picioarele în mişcare, ci planifică permanent fiecare mişcare, menţine echilibrul, monitorizează mediul înconjurător şi îţi ajustează postura.
Potrivit lui Hsieh, aceste funcţii includ:
- Controlul motor: Lobul frontal transmite semnalul „fă un pas”.
- Controlul echilibrului: Cerebelul ajustează în timp real centrul de greutate al corpului.
- Percepţia spaţiului: Lobul parietal estimează distanţele faţă de obiectele şi spaţiul din jur.
- Atenţia: Cortexul prefrontal îţi menţine atenţia asupra mediului înconjurător şi te ajută să eviţi să te împiedici de obstacole.
Dacă oricare dintre verigile acestui sistem nu mai funcţionează corespunzător, viteza mersului va încetini, a explicat Hsieh.
Cinci afecţiuni ale creierului care îţi pot influenţa mai întâi mersul
Pe măsură ce organismul îmbătrâneşte, suferă un accident vascular cerebral minor sau dezvoltă boli neurologice degenerative, precum boala Parkinson ori demenţa, unul dintre primele semne este adesea instabilitatea mersului.
1. Demenţa în stadiu incipient
Pacienţii cu tulburări cognitive uşoare prezintă adesea o încetinire treptată a mersului înainte ca memoria să înceapă să se deterioreze semnificativ.
Un studiu publicat în 2023 în revista Scientific Reports a analizat viteza de mers a aproape 2.000 de persoane în vârstă şi a constatat că cei cu funcţie cognitivă redusă mergeau mai încet în viaţa de zi cu zi. Chiar şi persoanele cu deficit cognitiv uşor au prezentat o scădere a vitezei de mers în anumite momente, înainte de apariţia unei deteriorări importante a memoriei.
2. Boala Parkinson
Creierul persoanelor cu boala Parkinson îşi pierde treptat capacitatea de a produce dopamină, ceea ce determină paşi mai mici, un mers târşâit şi diminuarea balansului natural al braţelor în timpul mersului. Mulţi oameni consideră în mod eronat că acestea sunt simple semne ale îmbătrânirii şi ratează astfel oportunitatea unui tratament timpuriu.
3. Boala vaselor mici cerebrale (microangiopatia)
Un accident vascular cerebral care afectează vasele mici situate în profunzimea creierului poate deteriora căile de conducere din substanţa albă, perturbând transmiterea semnalelor nervoase şi provocând un mers lent şi instabil. Deoarece nu apar simptome evidente, precum paralizia unei părţi a corpului, această afecţiune este adesea trecută cu vederea.
4. Hidrocefalia cu presiune normală
Atunci când lichidul cefalorahidian se acumulează în exces în ventriculii cerebrali, acesta exercită presiune asupra ţesutului cerebral, asemenea unui balon cu apă, afectând funcţionarea nervilor care controlează mersul. Pacienţii dezvoltă adesea un „mers magnetic”, caracterizat prin senzaţia că picioarele le sunt lipite de podea. Paşii devin extrem de mici, iar ridicarea picioarelor de la sol este dificilă.
Inflamaţia cronică de grad redus este asemenea unui foc mocnit care arde continuu în creier. De cele mai multe ori nu o simţi, însă efectele sale se acumulează zi de zi:
- Afectarea neuronilor: Factorii inflamatori, precum citokinele proinflamatorii IL-6 şi TNF-α, pot ataca celulele nervoase, încetinind transmiterea impulsurilor nervoase.
- Leziuni ale substanţei albe: Sunt afectate „cablurile” creierului care transmit comenzile motorii, ceea ce compromite controlul mersului.
- Deficit de dopamină: Inflamaţia cronică inhibă secreţia de dopamină, făcând iniţierea mişcărilor mai lentă şi mai dificilă.
- Tulburări ale coordonării musculare: Întârzierea semnalelor transmise de creier perturbă sincronizarea contracţiilor musculare, ceea ce duce la un mers mai lent şi mai instabil.
Potrivit lui Hsieh, există numeroase cauze care favorizează inflamaţia cronică, printre care privarea prelungită de somn, sindromul metabolic, dezechilibrul microbiotei intestinale şi stresul psihologic de lungă durată. Toate acestea pot accelera, fără ca persoana să îşi dea seama, degenerarea creierului şi declinul funcţiilor motorii.
Cinci modificări ale mersului pe care nu ar trebui să le ignori
Încetinirea mersului nu apare, de obicei, brusc, a spus Hsieh. Creierul emite adesea multe semnale de avertizare în prealabil:
- Privirea îndreptată spre pământ în timp ce mergi: În mod normal, privirea ar trebui să fie îndreptată în mod natural înainte atunci când mergi. Dacă începi să te uiţi în mod obişnuit în jos, spre pământ, acest lucru poate indica o scădere a echilibrului şi a capacităţii de orientare spaţială.
- Efectuarea unui număr mai mare de paşi pentru a te întoarce: Deoarece răspunsul creierului la schimbările de direcţie se încetineşte, întoarcerea necesită împărţirea mişcării în mai mulţi paşi mici.
- Dificultate în menţinerea echilibrului în timp ce mergi şi vorbeşti: Pierderea uşoară a echilibrului în timp ce mergi şi vorbeşti se numeşte „tulburare de realizare a sarcinilor duale” şi indică o scădere a capacităţii creierului de a procesa două lucruri simultan, fiind un semn de avertizare semnificativ al declinului cognitiv.
- Paşi din ce în ce mai mici: Dacă pasul tău se micşorează şi încetineşte în mod vizibil, mai ales dimineaţa sau în medii necunoscute, ar putea fi un semn de avertizare.
- Balansarea asimetrică a braţelor: Dacă un braţ se balansează normal, iar celălalt nu, acest lucru poate indica o problemă cu conducerea nervoasă unilaterală.
Dacă prezentaţi oricare dintre aceste simptome, mai ales dacă aţi suferit recent un traumatism cranian, o cădere sau o scuturare violentă, ar trebui să solicitaţi o consultaţie la un neurochirurg cât mai curând posibil, a spus Hsieh.
Menţinerea sănătăţii creierului prin stilul de viaţă
Deşi nu toate bolile neurologice pot fi prevenite, obiceiurile unei vieţi sănătoase care reduc inflamaţia şi susţin funcţia cerebrală pot ajuta la menţinerea mobilităţii pe măsură ce îmbătrânim.
Neurologul japonez Nobusada Shinoura recomandă uleiul de usturoi ca instrument alimentar eficient pentru longevitatea cognitivă şi neuroprotecţie.
O analiză publicată în revista ACS Chemical Neuroscience a constatat că diverse componente chimice din usturoi, în special compuşii organosulfuraţi, au potenţial terapeutic pentru boala Parkinson. Aceste componente pot reduce stresul oxidativ, pot reface funcţia mitocondrială şi pot reduce reacţiile neuroinflamatorii, ceea ce ajută la protejarea celulelor nervoase ale creierului.
Uleiul de usturoi poate fi stropit peste salate de legume, supă miso, natto, tofu rece sau consumat împreună cu pâine. Shinoura are de mulţi ani obiceiul de a lua ulei de usturoi înainte de operaţii. După ce îl consumă, simte că activitatea sa nervoasă devine mai intensă şi se simte, în general, mai plin de energie, a scris el.
Protecţia creierului nu se poate baza exclusiv pe un singur aliment; o dietă holistică este mai importantă, a afirmat Shinoura. Dieta ar trebui să conţină în principal legume şi cereale integrale, alături de o cantitate generoasă de alimente fermentate, fructe de mare şi ciuperci. El recomandă în special bibanul albastru, saury şi sardinele, care sunt bogate în acizi graşi omega-3 DHA şi EPA, deoarece sunt benefice pentru sănătatea creierului.
Pe lângă terapia alimentară, Shinoura a sugerat şi exerciţii aerobice, precum tai chi şi mersul în ritm alert. Intensitatea exerciţiilor ar trebui să fie astfel încât să transpiraţi uşor, iar pulsul să rămână sub 110–120 de bătăi pe minut — nu este nevoie să practicaţi exerciţii excesiv de viguroase.
Pierderea memoriei nu este întotdeauna primul semnal de alarmă al creierului. Uneori, primele indicii apar în modul în care mergeţi.
Dacă observaţi că mergeţi mai încet, faceţi paşi neobişnuit de mici, vă este greu să vă întoarceţi sau vă pierdeţi echilibrul mai des, nu consideraţi aceste schimbări ca fiind pur şi simplu o consecinţă a îmbătrânirii.
