Dieta mamei în timpul sarcinii poate reduce riscul de autism la copil
alte articole
Înainte ca bebeluşul să respire pentru prima dată, creierul său se formează deja, alimentat de nutrienţii din sângele mamei.
Un număr tot mai mare de dovezi sugerează că nutriţia maternă joacă un rol semnificativ în modul în care se dezvoltă creierul bebeluşului şi, din ce în ce mai mult, în riscul ca un copil să dezvolte autism şi alte tulburări de dezvoltare neurologică.
Într-unul dintre cele mai ample studii de grup pe această temă, cercetătorii au urmărit peste 80.000 de perechi mamă-copil. S-a constatat că copiii născuţi din mame care au avut cele mai sănătoase diete în timpul sarcinii aveau o probabilitate cu 22% mai mică de a primi un diagnostic de autism.
De ce alimentaţia contează atât de mult în timpul sarcinii
În timpul sarcinii, un bebeluş depinde în totalitate de mama sa pentru nutrienţii necesari formării şi maturizării organelor sale. Această dependenţă este unul dintre motivele pentru care nutriţia a stârnit un interes ştiinţific atât de mare.
„[Nutriţia] poate influenţa dezvoltarea fetală prin mecanisme epigenetice; procese biologice care reglează modul în care genele sunt exprimate fără a altera codul genetic de bază”, a declarat dr. Nadia Baker, psihiatru, pentru The Epoch Times.
Studiul de grup publicat în JAMA Network Open a constatat că mamele care au urmat un regim alimentar mai sănătos aveau o probabilitate mai mică de a avea copii diagnosticaţi cu autism sau de a raporta dificultăţi de comunicare socială la vârstele de 3 - 8 ani.
Cercetătorii indică două căi principale care leagă dieta maternă de dezvoltarea creierului. Una dintre ele este alimentaţia deficitară, deoarece aceasta poate contribui la apariţia inflamaţiei în timpul sarcinii, care, la rândul său, poate afecta creierul în dezvoltare prin leziuni oxidative.
A doua cale este transferul de nutrienţi prin placentă — acizii graşi omega-3 şi micronutrienţii precum fierul, colina, iodul, zincul şi vitaminele B, D şi E trec de la mamă la copil în acest fel.
„Aceşti nutrienţi trebuie obţinuţi din alimentaţia mamei sau din suplimente, deoarece nu pot fi sintetizaţi”, a declarat pentru The Epoch Times Rebecca Schmidt, epidemiolog molecular şi profesor la Universitatea din California, Davis. Prin urmare, lipsa acestora poate afecta creierul în dezvoltare, deşi niciun nutrient nu este responsabil, de unul singur, pentru dezvoltarea sănătoasă a creierului.
De asemenea, cercetările nu sugerează că dieta în sine ar cauza autismul, a declarat pentru The Epoch Times David Horner, cercetător la Universitatea din Copenhaga, care a studiat autismul şi dieta maternă. Mai degrabă, nutriţia poate fi un factor de mediu care interacţionează cu vulnerabilitatea genetică.
Când contează nutriţia cel mai mult
Perioada de la începutul până la mijlocul sarcinii pare să fie o fereastră de timp deosebit de importantă pentru dezvoltarea creierului. În timpul primului şi celui de-al doilea trimestru se formează creierul şi măduva spinării, se produc noi celule cerebrale, iar aceste celule migrează către locaţiile corespunzătoare.
„Dezvoltarea timpurie a creierului are loc înainte ca multe femei să ştie măcar că sunt însărcinate”, a declarat pentru The Epoch Times Tom O’Bryan, expert în medicină funcţională şi cercetător în domeniul bolilor cronice şi al neuroinflamaţiei. În această etapă timpurie, bariera hematoencefalică a fătului este încă în curs de dezvoltare şi mai permeabilă, ceea ce înseamnă că poate fi mai sensibilă la ceea ce se întâmplă în corpul mamei, a spus el.
Nutrienţii cei mai importanţi se schimbă, de asemenea, în timp. Acidul folic este deosebit de important în jurul momentului concepţiei şi la începutul sarcinii. Vitamina D pare deosebit de importantă la începutul sarcinii, în timp ce acizii graşi omega-3 şi fierul joacă un rol mai important în al doilea şi al treilea trimestru, potrivit lui Schmidt.
Nutriţia contează chiar înainte de concepţie, a declarat pentru The Epoch Times Catherine Friel, dieteticiană şi cercetătoare la Universitatea din Glasgow. Constituirea în prealabil a unor rezerve adecvate de nutrienţi ajută la asigurarea faptului că fătul are tot ce îi trebuie încă de la început.
Ce au arătat studiile despre regimurile alimentare
Studii ample au comparat modelele alimentare generale, mai degrabă decât nutrienţii individuali, iar diferenţa este evidentă.
O dietă de tip occidental în timpul sarcinii, caracterizată de obicei printr-un conţinut ridicat de alimente procesate, zahăr adăugat şi grăsimi nesănătoase, a fost asociată cu un risc mai mare atât de ADHD, cât şi de autism. O analiză a trei studii ample, care au inclus peste 60.000 de perechi mamă-copil, a constatat că modelul alimentar de tip occidental a fost asociat cu o incidenţă crescută a tulburărilor legate de autism la copiii cu vârsta de până la 10 ani.
În schimb, respectarea mai strictă a unei diete mediteraneene în perioada conceperii a fost asociată cu o probabilitate mai mică de manifestări comportamentale legate de autism.
„Creierul fetal nu doar creşte în timpul sarcinii; el funcţionează deja, iar nutriţia maternă modelează activ această funcţie în timp real”, a declarat pentru The Epoch Times Jessica Clancy-Strawn, dieteticiană autorizată care a lucrat intens cu femeile însărcinate.
Pofte alimentare, viaţa de zi cu zi şi carenţele nutriţionale
Deci, ce schimbări pot face viitoarele mame?
„În calitate de mamă, nutriţionistă şi persoană care a suferit mai multe pierderi de sarcină înainte de a naşte în cele din urmă un copil viu în urma unei sarcini cu risc ridicat, ştiu cât de important este să faci tot ce poţi pentru a susţine dezvoltarea bebeluşului tău”, a spus Clancy-Strawn.
În timpul sarcinii, ea s-a concentrat pe nutrienţii care susţin dezvoltarea creierului: ouă pentru colină, vitamina B12, vitamina D şi proteine; peşte gras, precum somonul, pentru DHA; legume cu frunze verzi şi leguminoase pentru acid folic şi fier; lactate sau lapte vegetal fortificat pentru iod şi calciu; nuci, seminţe şi uleiuri vegetale pentru grăsimi sănătoase şi magneziu; precum şi cereale integrale, fructe şi legume pentru fibre şi antioxidanţi.
Sarcina nu trebuie să însemne neapărat restricţii. Pofta de anumite alimente este o parte foarte normală a sarcinii şi se manifestă adesea în moduri specifice şi intense, a spus Clancy-Strawn.
„Când eram însărcinată, îmi doream nachos fajita cu queso, nu brânză rasă, ci cea topită, plus fasole şi toate legumele. Şi când mă apuca pofta, nu eram mulţumită cu nimic altceva”, a spus ea.
Sarcina aduce schimbări majore la nivelul hormonilor, metabolismului şi apetitului, iar poftele pot fi una dintre modalităţile prin care organismul răspunde la aceste schimbări. În loc să le combată, Clancy-Strawn a sugerat să se ţină cont de pofte în cadrul unei diete sănătoase. Ceea ce contează cel mai mult este modelul general de alimentaţie. Atunci când mesele zilnice cuprind alimente bogate în nutrienţi, putem să ne satisfacem poftele fără a perturba echilibrul, a spus aceasta.
Riscurile legate de nutrienţi pot trece neobservate în timpul sarcinii. Nevoile crescute ale organismului pot duce la deficienţe, iar unele medicamente utilizate frecvent, inclusiv medicamentele pentru reducerea acidităţii şi metformina, pot interfera cu absorbţia vitaminelor B. Consumul ridicat de cofeină şi alcool poate creşte, de asemenea, pierderea nutrienţilor, a spus Clancy-Strawn.
O farfurie sănătoasă pentru creier
Ar fi uşor să consideraţi aceste recomandări ca fiind un motiv de îngrijorare pentru femeile însărcinate. Însă experţii spun să nu vă faceţi griji.
În loc să le facă pe mame să se simtă vinovate sau copleşite, o abordare mai constructivă este aceea de a le ajuta să facă alegeri alimentare sănătoase mai accesibile şi mai la îndemână, a spus Horner.
Morten Arendt Rasmussen, profesor de ştiinţe computationale ale alimentaţiei şi sănătăţii la Universitatea din Copenhaga, a declarat pentru The Epoch Times că puţin efort, voinţă şi sprijinul comunităţii locale sau al familiei pot contribui la o dietă în timpul sarcinii care să fie atât nutritivă, cât şi hrănitoare.
Clancy-Strawn a prezentat următorul exemplu de meniu zilnic pentru a susţine dezvoltarea creierului fătului:
Micul dejun: 2 ouă cu pâine prăjită integrală şi avocado; opţional, lapte îmbogăţit cu DHA - acidul docosahexaenoic (DHA) reprezintă un acid gras esenţial omega-3 vital pentru sănătatea creierului, inimii şi ochilor - sau o ceaşcă de cafea (sau cafea decofeinizată sau ceai) cu DHA adăugat
Gustare de dimineaţă: Iaurt grecesc cu seminţe de chia sau nuci şi fructe de pădure
Prânz: Bol mediteranean cu somon, quinoa, spanac sau kale şi ulei de măsline
Gustare de după-amiază: Humus cu legume şi biscuiţi integrali
Cină: Pui sau tofu la grătar, cartofi dulci copţi, broccoli sau varză de Bruxelles la abur, salată mixtă de verdeţuri cu seminţe de dovleac
Opţiune de seară: Lapte fortificat sau latte cu lapte vegetal
„Acest model asigură în mod natural nutrienţii asociaţi cu dezvoltarea sănătoasă a creierului fătului şi susţine sănătatea placentei şi a metabolismului”, a spus Clancy-Strawn.
Mesajul cheie este că nutriţia oferă o bază importantă pentru dezvoltarea sănătoasă a creierului, a spus Nadia Baker.
„Deşi niciun factor alimentar singular nu poate preveni sau provoca autismul, asigurarea unui aport adecvat de nutrienţi esenţiali şi respectarea recomandărilor de îngrijire prenatală bazate pe dovezi ştiinţifice reprezintă măsuri practice care susţin atât sănătatea mamei, cât şi dezvoltarea optimă a fătului.”, a precizat aceasta.
