Ceaţa mentală: când gândirea este lentă şi greoaie. Tratamente naturale şi cum se poate preveni

Sunt momente în care simţi brusc că creierul tău nu mai este al tău. Gândurile funcţionează mai lent, memoria te lasă la greu, iar singurul lucru care pare să rămână în minte este agitaţia mentală. O zi proastă din când în când este normală, dar dacă se întâmplă în mod repetat, ar putea fi un semn de ceaţă mentală.

Această senzaţie nu este neobişnuită, este simţită de mai mult de una din patru persoane. Spre deosebire de demenţă, ceaţa mentală nu implică, de obicei, leziuni structurale ale creierului, iar majoritatea cazurilor sunt reversibile sau se ameliorează odată ce cauzele care stau la bază sunt tratate.

Semnele comune ale ceţii mentale

Ceaţa mentală nu este un diagnostic medical. Este un termen generic care acoperă o serie de simptome. Semnele comune includ:

• Dificultăţi de concentrare sau de a gândi clar.
• Pierderi de memorie.
• Epuizare mentală şi oboseală.
• Dificultăţi în învăţarea sau procesarea informaţiilor noi.
• Probleme în găsirea cuvintelor potrivite în timpul conversaţiilor.
• Dificultăţi în planificare, organizare, îndeplinirea mai multor sarcini simultan sau rezolvarea problemelor.
• Confuzie.

Simptomele „ceţii cerebrale” apar şi dispar adesea, dar pot perturba viaţa de zi cu zi, inclusiv munca, performanţele şcolare şi relaţiile.

Ce cauzează „ceaţa cerebrală”?

Ceaţa mentală poate proveni din obiceiurile de zi cu zi sau din afecţiuni medicale subiacente. Cauzele frecvente includ:

1. Stilul de viaţă şi factorii de mediu

Creierul tău are nevoie de energie, apă şi oxigen pentru a funcţiona optim. Acesta nu funcţionează bine când este privat de aceste elemente, când nu doarme suficient sau când este expus la temperaturi extreme. Substanţele chimice toxice pot, de asemenea, să-i afecteze funcţionarea.

Următoarele elemente contravin mediului propice pentru creierul dumneavoastră:

• Somn insuficient: Somnul insuficient sau de proastă calitate este un factor major care contribuie la apariţia „ceţii cerebrale”. Creierul are nevoie de somn pentru a se odihni, a se regenera şi a procesa informaţiile.
• Deshidratarea: Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, organismul devine mai puţin eficient în reţinerea apei, iar chiar şi o deshidratare uşoară poate afecta funcţia cognitivă, deoarece creierul depinde de un aport adecvat de apă pentru a menţine fluxul sanguin normal, echilibrul electrolitic şi comunicarea între celulele nervoase. Pierderea a 1 - 2 la sută din apa din organism poate afecta eficienţa cu care funcţionează creierul.
• Alcoolul: Chiar şi consumul moderat de alcool poate diminua claritatea mentală, iar consumul cronic a fost asociat cu micşorarea creierului.
• Timpul excesiv petrecut în faţa ecranului: Timpul excesiv petrecut în faţa ecranului, în special înainte de culcare, poate perturba somnul. Somnul de proastă calitate reduce, de asemenea, capacitatea creierului de a-şi restabili funcţiile cognitive, ducând la simptome precum oboseala, concentrarea slabă şi „ceaţa cerebrală”. Timpul excesiv petrecut în faţa ecranului poate contribui, de asemenea, la afectarea dezvoltării creierului.

- Căldura extremă: Căldura extremă poate provoca „ceaţă cerebrală” prin creşterea stresului termic, redirecţionarea fluxului sanguin pentru a ajuta la răcirea corpului şi contribuind la deshidratare.

- Poluarea aerului: Poluarea aerului poate contribui la apariţia „ceţii mentale” prin declanşarea inflamaţiei şi a stresului oxidativ care afectează funcţiile cognitive.

- Expunerea la frig: Vremea rece determină îngustarea vaselor de sânge (vasoconstricţie), reducând fluxul sanguin către creier.

- Mucegaiul: Inhalarea mucegaiului şi expunerea pe termen lung au fost asociate cu „ceaţa mentală” la unele persoane, deşi mecanismul nu este pe deplin înţeles, iar reacţiile variază foarte mult.

- Expunerea la metale grele: Metale precum mercurul şi plumbul pot perturba funcţia cerebrală, intensificând inflamaţia şi afectând mitocondriile, adică structurile producătoare de energie din interiorul celulelor cerebrale. Acest lucru poate reduce cantitatea de energie disponibilă pentru ca celulele să funcţioneze eficient.

2. Anumite medicamente şi tratamente

Anumite medicamente eliberate pe bază de reţetă şi fără reţetă pot contribui la afectarea cognitivă, persoanele în vârstă fiind deosebit de susceptibile. Îmbătrânirea poate slăbi bariera hematoencefalică şi poate permite pătrunderea unui număr mai mare de medicamente în creier, unde acestea sunt metabolizate mai lent, făcând pacienţii mai vulnerabili la simptome legate de medicamente, precum „ceaţa cerebrală”. Administrarea simultană a mai multor medicamente (polifarmacie) creşte riscul de interacţiuni.

Printre medicamentele comune care pot provoca „ceaţă cerebrală” se numără:

• Medicamente pentru somn: Antihistaminicele pentru somn disponibile fără reţetă, precum difenhidramina, şi medicamentele eliberate pe bază de reţetă, precum zolpidemul, pot perturba activitatea cerebrală implicată în formarea memoriei.
• Medicamente pentru durere: Opioidele, antidepresivele triciclice şi gabapentina pot provoca efecte secundare cognitive.
• Medicamente anticolinergice: Aceste medicamente pot provoca „ceaţă cerebrală” prin blocarea acetilcolinei, o substanţă chimică din creier esenţială pentru memorie şi gândirea clară.

„Ceaţa cerebrală” asociată medicamentelor se ameliorează adesea odată ce se ajustează doza, momentul administrării sau chiar medicamentul în sine.

Anumite tratamente împotriva cancerului pot duce, de asemenea, la „ceaţă cerebrală”, printre care:

• Chimioterapia: Termenul „creier de chimioterapie” se referă la dificultăţile cognitive resimţite în timpul sau după chimioterapie. Unii agenţi chimioterapeutici pot provoca toxicitate la nivelul sistemului nervos central şi pot afecta celulele cerebrale sănătoase.
• Radioterapia: Radiaţiile ionizante în doze mari pot afecta ţesutul cerebral sănătos şi vasele de sânge şi pot declanşa inflamaţii.

3. Anumite boli

Deşi termenul „ceaţă cerebrală” există de zeci de ani, COVID-19 l-a adus în atenţia publicului larg. Următoarele afecţiuni au ceaţa cerebrală ca simptom comun:

• Infecţia cu COVID-19: Ceaţa cerebrală este unul dintre cele mai frecvente simptome ale COVID-ului de lungă durată. O teorie sugerează că focarele virale persistente de SARS-CoV-2, în special în intestin, pot determina o activare cronică a sistemului imunitar prin perturbarea microbiomului intestinal şi a axei intestin-creier, contribuind astfel la apariţia simptomelor cognitive. O altă ipoteză importantă este că inflamaţia prelungită şi dereglarea sistemului imunitar în urma infecţiei duc la creşterea nivelului de citokine inflamatorii, la activarea celulelor imune ale creierului (microglia) şi la neuroinflamaţie, ceea ce poate afecta funcţia neuronală. Un studiu din 2024 a asociat, de asemenea, „ceaţa cerebrală” legată de COVID de lungă durată cu perturbarea barierei hematoencefalice. Alte cercetări au identificat modificări ale oxigenării creierului, ale tiparelor undelor cerebrale şi ale activităţii în regiunile implicate în memorie şi cogniţie. Diferite vaccinuri împotriva COVID-19 au fost, de asemenea, asociate cu simptome similare celor ale COVID-ului de lungă durată, inclusiv „ceaţa cerebrală”.
• Fibromialgia: Această afecţiune caracterizată de durere cronică poate provoca dificultăţi cognitive, fenomen denumit adesea „ceaţă fibro”. Aproximativ 15% până la 40% dintre persoanele care suferă de durere cronică ca afecţiune primară se confruntă cu „ceaţă cerebrală”. În cazul fibromialgiei, „ceaţa cerebrală” rezultă probabil dintr-o combinaţie de sensibilizare centrală, semnalizare alterată a neurotransmiţătorilor, suprasolicitare cognitivă legată de durerea cronică, tulburări de somn şi oboseală.
• Depresia şi anxietatea: Ambele pot perturba somnul sau, în cazul depresiei, pot provoca somn excesiv, ceea ce, la rândul său, agravează simptomele cognitive.
• Scleroza multiplă: Sistemul imunitar atacă în mod eronat sistemul nervos central, perturbând funcţionarea normală a creierului.
• Hipotiroidismul: Nivelul scăzut de hormoni tiroidieni poate provoca „ceaţă cerebrală” prin încetinirea metabolismului cerebral, perturbarea funcţiei neurotransmiţătorilor şi afectarea atenţiei şi a memoriei.

„Ceaţa cerebrală” poate apărea şi ca simptom al altor afecţiuni, dar, în general, nu este considerată un simptom primar sau definitoriu. Printre acestea se numără boala Lyme, boala Parkinson, boala Alzheimer, accidentul vascular cerebral, diabetul, alergiile sezoniere şi proliferarea bacteriană în intestinul subţire (SIBO). Aceste afecţiuni pot afecta gândirea şi concentrarea prin inflamaţie, tulburări de somn, modificări ale fluxului sanguin, fluctuaţii ale glicemiei sau modificări ale semnalizării cerebrale.

4. Alţi factori declanşatori şi de risc

Mulţi dintre următorii factori sunt, de asemenea, destul de frecvenţi:

• Deficienţe nutriţionale: Nivelurile scăzute de vitamina B12, vitamina D, acizi graşi omega-3 şi fier pot contribui la apariţia „ceţii cerebrale”. În plus, mineralele sunt esenţiale pentru producţia de energie mitocondrială, deoarece activează enzimele care generează adenozin trifosfatul (ATP) - principala moleculă energetică a organismului. Atunci când nivelul de minerale este scăzut, eficienţa mitocondrială redusă poate contribui la apariţia unor simptome generalizate, precum concentrarea slabă.
• Stresul cronic: Stresul cronic creşte nivelurile de cortizol şi favorizează inflamaţia cerebrală.
• Modificări hormonale: În timpul sarcinii, modificările nivelurilor mai multor hormoni, cum ar fi creşterea nivelului de estrogen, progesteron şi cortizol, pot avea efecte multiple şi pot duce la dificultăţi temporare de memorie şi concentrare. Femeile aflate în perimenopauză se confruntă adesea cu „ceaţa cerebrală” din cauza modificărilor hormonale care pot afecta somnul şi funcţia cerebrală, chiar şi fără bufeuri semnificative.

• Oboseala: Epuizarea rezervelor de energie poate declanşa „ceaţa cerebrală”.
• Durerea: Durerea necontrolată consumă resurse cognitive care, în alte condiţii, ar fi alocate concentrării şi memoriei.
• Intoleranţa ortostatică: Intoleranţa ortostatică reprezintă incapacitatea organismului de a regla corespunzător fluxul sanguin şi tensiunea arterială atunci când se ridică în picioare. Ca urmare, creierul poate primi un flux sanguin sau un aport de oxigen mai redus decât are nevoie.
• Îmbătrânirea: Modificările cerebrale legate de vârstă, inclusiv scăderea fluxului sanguin, modificările structurii creierului şi inflamaţia crescută, pot afecta memoria şi claritatea mentală. Scăderea nivelurilor hormonale, cum ar fi reducerea testosteronului la bărbaţi şi modificările nivelurilor de estrogen şi progesteron la femei, pot contribui, de asemenea, la apariţia confuziei mentale.
• Alergii şi sensibilităţi alimentare: Aspartamul, glutamatul monosodic (MSG), produsele lactate şi arahidele sunt factori declanşatori frecvent raportaţi.

Cum se diagnostichează „ceaţa cerebrală”?

Deoarece „ceaţa cerebrală” este un simptom, nu o boală, nu există un test unic pentru diagnosticarea acesteia. În schimb, medicii o identifică prin excluderea sau identificarea cauzelor subiacente.

Evaluarea „ceţii mentale” începe de obicei cu o anamneză detaliată şi un examen fizic. Medicul dumneavoastră vă poate pune întrebări despre somn, stres, dietă, medicamente şi sănătatea mintală, apoi poate solicita analize de sânge specifice pentru a verifica prezenţa unor probleme precum tulburări tiroidiene, deficienţe nutriţionale, probleme legate de glicemie, disfuncţii ale organelor, infecţii sau inflamaţii.

Dacă aceste analize nu relevă o cauză clară, evaluarea suplimentară de specialitate poate include teste neurologice sau cognitive, imagistică cerebrală, studii ale somnului sau investigaţii suplimentare, precum analiza lichidului cefalorahidian, pentru a depista afecţiuni hormonale, infecţioase sau inflamatorii.

Imagistica SPECT este un instrument de diagnostic în curs de dezvoltare care poate ajuta la detectarea inflamaţiei cerebrale localizate şi le permite medicilor să urmărească schimbările şi progresul tratamentului în timp.

Abordări naturale şi legate de stilul de viaţă pentru „ceaţa cerebrală”

Schimbările de stil de viaţă reprezintă, de obicei, abordarea de primă linie pentru „ceaţa cerebrală”.

1. Dieta

O dietă bine echilibrată, care asigură nutrienţi esenţiali adecvaţi, este esenţială. Trei modele alimentare ies în evidenţă în cercetări: dieta mediteraneană, dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) şi o combinaţie a celor două — dieta MIND (Mediterranean-DASH Intervention for Neurodegenerative Delay). Studiile arată că aceste diete reduc neuroinflamaţia şi încetinesc declinul cognitiv.

Alegerea alimentelor poate juca, de asemenea, un rol important.Deoarece inflamaţia intestinală poate contribui la inflamaţia cerebrală şi la „ceaţa cerebrală”, alimentele care susţin microbiomul intestinal pot fi de ajutor:

• Alimente prebiotice, bogate în fibre, precum cartofii dulci, bananele şi cerealele integrale.
• Peştele, care furnizează acizi graşi omega-3.
• Nucile, care au proprietăţi antioxidante.
• Fructele de pădure, care furnizează vitamina C şi antioxidanţi.

Anumite alimente şi băuturi pot agrava confuzia mentală prin creşterea inflamaţiei, perturbarea reglării glicemiei sau interferarea cu somnul şi memoria:

• Alimentele foarte procesate, care pot contribui la inflamaţie şi la o sănătate metabolică precară.
• Alimentele cu conţinut ridicat de zaharuri adăugate, care pot afecta echilibrul glicemic şi claritatea mentală.
• Alimentele cu conţinut ridicat de grăsimi saturate, care pot afecta sănătatea creierului şi a metabolismului.
• Alcoolul, care poate afecta formarea memoriei, perturba somnul regenerativ şi contribui la deshidratare.

2. Suplimente

Unele suplimente pot susţine claritatea mentală prin combaterea inflamaţiei, a stresului oxidativ sau a deficienţelor nutriţionale. Consultaţi un specialist din domeniul sănătăţii înainte de a le lua, mai ales dacă luaţi medicamente.

• L-teanina: Acest aminoacid natural, prezent în principal în ceaiul verde şi negru, ajută la îmbunătăţirea vigilenţei mentale generale şi a concentrării. Într-o meta-analiză din 2025 a cinci studii care au implicat 148 de adulţi sănătoşi, L-teanina a demonstrat îmbunătăţiri dependente de doză ale funcţiei cognitive, în special în ceea ce priveşte procesarea rapidă a informaţiilor vizuale şi timpul de reacţie la recunoaşterea vizuală.
• Pycnogenol (extract din scoarţa de pin maritim francez): Acest supliment antioxidant este bogat în polifenoli şi are proprietăţi antiinflamatorii. O meta-analiză din 2025, realizată pe baza a 19 studii care au implicat aproape 5.000 de participanţi şi care a comparat 18 produse botanice, a constatat că Pycnogenolul a prezentat cele mai promiţătoare beneficii cognitive la persoanele cu tulburări cognitive uşoare.
• Curcumina: O meta-analiză din 2025, realizată pe baza a nouă studii care au implicat peste 500 de participanţi, a constatat că, în comparaţie cu placebo, suplimentarea cu curcumină a fost asociată cu o îmbunătăţire a funcţiei cognitive generale. Efectele au fost mai vizibile la adulţii cu vârsta de 60 de ani şi peste şi în studiile efectuate pe populaţii asiatice, dar rezultatele au fost mai puţin consistente în rândul tinerilor sau occidentalilor.
• Luteolina: Luteolina este un flavonoid prezent în ardei, morcovi, broccoli şi alte legume, având proprietăţi antioxidante şi antiinflamatorii. Cercetările preliminare sugerează că aceasta ar putea reduce confuzia mentală la persoanele cu tulburări mastocitare (mastocitoză), iar combinarea sa cu palmitoiletanolamida, un acid gras natural care ajută la reglarea inflamaţiei, a demonstrat anumite beneficii.
• Glutationul: Glutationul este un antioxidant produs în mod natural de organism. Acesta poate susţine claritatea mentală prin reducerea stresului oxidativ, sprijinirea detoxifierii şi contribuţia la menţinerea unui mediu cerebral sănătos.

3. Exerciţii mentale

Exerciţiile mentale dau cele mai bune rezultate atunci când implică cât mai multe regiuni ale creierului. Tipurile obişnuite includ exerciţii de memorie, cum ar fi învăţarea unui cântec nou sau memorarea unor obiecte la intrarea într-o cameră; exerciţii de înţelegere, cum ar fi învăţarea unei limbi străine sau citirea unei cărţi sau a unui articol despre un subiect necunoscut; şi exerciţii de concentrare, cum ar fi acordarea atenţiei sarcinii pe care o îndepliniţi.

4. Exerciţiul fizic

Exerciţiul fizic declanşează eliberarea factorilor neurotrofici, proteine care susţin creşterea şi supravieţuirea celulelor cerebrale, contribuind la protejarea memoriei şi a funcţiilor cognitive.

Terapeutul autorizat Kevin Shelley recomandă, de asemenea, cinci exerciţii care pot reduce „ceaţa cerebrală”, printre care „walking jacks”, ridicări de picioare şi genuflexiuni cu picioarele depărtate.

5. Terapia prin muzică

Terapia prin muzică şi ascultarea muzicii ritmice se impun ca abordări nefarmacologice pentru gestionarea „ceţei cerebrale”. Interacţiunea cu ritmul şi melodia poate stimula neuroplasticitatea prin întărirea căilor neuronale implicate în atenţie şi memorie. În plus, cercetările sugerează că ascultarea muzicii preferate, antrenante sau relaxante poate reduce oboseala mentală.

6. Meditaţia şi concentrare

O meta-analiză din 2023, care a analizat 111 studii, a constatat că intervenţiile bazate pe concentrare, precum meditaţia de mindfulness, pot produce îmbunătăţiri mici sau chiar moderate ale capacităţilor generale de gândire. Beneficiile tind să fie mai mari pentru persoanele care se confruntă cu stres sau simptome de sănătate mintală.

7. Activităţi sociale

Interacţiunea socială regulată oferă stimulare mentală. Legăturile sociale puternice, cum ar fi participarea la grupuri comunitare şi interacţiunea cu familia şi prietenii cel puţin o dată pe săptămână, sunt asociate cu un declin cognitiv mai lent.

8. Sfaturi pentru viaţa de zi cu zi

Strategiile de adaptare din viaţa de zi cu zi pot ajuta, de asemenea, la gestionarea simptomelor:

• Faceţi pauze scurte şi regulate pe parcursul zilei.
• Dozati-vă activităţile pentru a rămâne în limitele energiei dumneavoastră.
• Împărţiţi sarcinile complexe în etape- mai mici şi mai uşor de gestionat.
• Reduceţi stimulii din mediul înconjurător, cum ar fi zgomotul de fond, atunci când este posibil.
• Programaţi sarcinile cele mai solicitante pentru momentele în care nivelul de energie este cel mai ridicat, deoarece confuzia mentală poate varia pe parcursul zilei şi în funcţie de diferite sarcini. Folosiţi metoda de gestionare a timpului Pomodoro, care alternează perioade scurte de muncă concentrată (de obicei 25 de minute) cu pauze regulate (de obicei cinci minute) pentru a îmbunătăţi concentrarea.
• Folosiţi jucării senzoriale, cum ar fi mingile antistres şi instrumentele de relaxare, atunci când sunteţi obosiţi, stresaţi sau vă pierdeţi concentrarea.
• Încercaţi respiraţia în patru paşi pentru a vă destresa. Inspiraţi pe nas timp de patru secunde, ţineţi respiraţia patru secunde, expiraţi timp de patru secunde şi ţineţi respiraţia încă patru secunde. Repetaţi până când respiraţia încetineşte.
• Menţineţi un program regulat de somn şi veghe, creaţi un mediu confortabil de somn, întunecat şi la o temperatură adecvată, şi evitaţi ecranele înainte de culcare.

Tratamente pentru „ceaţa cerebrală”

Tratamentul „ceţii cerebrale” vizează cauza care stă la baza acesteia.

1. Plante medicinale

Sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma eficacitatea următoarelor plante în cazul „ceţii cerebrale”:

• Ashwagandha: Utilizată în mod tradiţional în medicina ayurvedică pentru a stimula memoria şi a îmbunătăţi funcţiile cognitive, ashwagandha are proprietăţi imunoregulatoare, antiinflamatorii, adaptogene şi antioxidante. Un studiu din 2024, care a implicat peste 120 de adulţi sănătoşi, a constatat că, în comparaţie cu un placebo, un extract din rădăcină de ashwagandha a dus la îmbunătăţiri mai semnificative ale memoriei episodice, memoriei de lucru, preciziei atenţiei şi funcţiei executive. Un studiu pilot din 2017 a constatat că această plantă poate îmbunătăţi memoria la persoanele cu tulburări cognitive uşoare, precum şi funcţia executivă, atenţia şi viteza de procesare. De asemenea, poate reduce anxietatea şi stresul, îmbunătăţind în acelaşi timp calitatea somnului.
• Bacopa monnieri: Având, de asemenea, rădăcini în medicina ayurvedică, Bacopa monnieri susţine memoria, învăţarea şi sănătatea cognitivă generală. Într-un studiu din 2024 care a implicat 62 de persoane cu tulburări cognitive uşoare, extractul de Bacopa monnieri a îmbunătăţit performanţa cognitivă generală, în special atenţia şi fluenţa verbală.
• Ginseng: O meta-analiză din 2024 a 15 studii care au implicat aproape 700 de participanţi, fie sănătoşi, fie cu tulburări cognitive, schizofrenie şi boala Alzheimer, a constatat că ginsengul a îmbunătăţit modest memoria, în special la doze mai mari. Într-un studiu din 2024 care a implicat 80 de adulţi cu tulburări subiective de memorie, suplimentarea zilnică cu extract de ginseng din lăstari a îmbunătăţit memoria, funcţia cognitivă generală şi calitatea somnului.

2. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC)

Potrivit unei meta-analize din 2024, persoanele care au finalizat un program online de TCC au raportat niveluri vizibil mai scăzute de oboseală şi mai puţine probleme de concentrare decât cele care au beneficiat de îngrijire standard, pe baza unor dovezi cu un grad moderat de certitudine.

3. Terapia cognitivă indusă de constrângere (TCIC)

TCIC este un program de reabilitare cognitivă care combină antrenamentul cognitiv asistat de computer, exersarea sarcinilor din viaţa reală şi strategii comportamentale pentru a îmbunătăţi viteza de procesare, atenţia, memoria şi funcţia executivă. Cercetările sugerează că TCIC poate contribui la reducerea „ceţii mentale”, în special la persoanele cu COVID de lungă durată.

4. Tratamente emergente şi experimentale

- Crioterapia întregului corp: Imersia în apă rece şi crioterapia pot ajuta la reducerea neuroinflamaţiei, la îmbunătăţirea funcţiei autonome şi la ameliorarea oboselii, ceea ce ar putea contribui la o mai bună claritate mentală.

- Tratamentul cu celule stem: Abordările bazate pe celule stem, în special terapiile care implică celule stem mezenchimale, au fost propuse ca o modalitate de a aborda dereglarea imunitară persistentă care ar putea contribui la „ceaţa cerebrală”, mai degrabă decât simptomele în sine.

- Stimularea transcraniană cu curent continuu: Această tehnică neinvazivă de stimulare cerebrală aplică un curent electric foarte slab prin intermediul unor electrozi plasaţi pe scalp. Ea acţionează prin ajustarea uşoară a activităţii în anumite regiuni ale creierului, făcând ca neuronii să fie puţin mai predispuşi sau mai puţin predispuşi să se activeze. Este, în general, sigură şi nedureroasă şi a fost studiată pentru potenţialul său de a îmbunătăţi funcţia cognitivă.

- Terapia cu oxigen hiperbaric: Respirarea oxigenului pur într-o cameră presurizată la o presiune de 1,5 până la 3 ori mai mare decât presiunea atmosferică normală creşte nivelul de oxigen din sânge. Aprobată deja pentru afecţiuni precum intoxicaţia cu monoxid de carbon şi rănile diabetice care nu se vindecă, terapia cu oxigen hiperbaric a arătat rezultate preliminare la persoanele cu „ceaţă cerebrală”, inclusiv o îmbunătăţire a absorbţiei de oxigen şi o reducere a simptomelor.

- Metilfenidatul şi amantadina: Compendiul realizat în colaborare de Academia Americană de Medicină Fizică şi Reabilitare include metilfenidatul şi amantadina printre medicamentele utilizate frecvent pentru „ceaţa cerebrală” asociată cu COVID-19 de lungă durată.

Cum influenţează atitudinea mentală „ceaţa cerebrală”?

Cercetările sugerează că atitudinea mentală poate influenţa modul în care este resimţită şi gestionată „ceaţa cerebrală”. De exemplu, o atitudine pozitivă şi o relaţie mai sănătoasă cu stresul pot reduce severitatea simptomelor, pot îmbunătăţi atenţia şi pot spori rezultatele tratamentului, în timp ce stresul cronic şi aşteptările negative pot agrava performanţa cognitivă.

Pe scurt, o atitudine mentală sănătoasă poate contribui la îmbunătăţirea funcţionării zilnice prin reducerea stresului, susţinerea rezilienţei şi încurajarea comportamentelor sănătoase.

Cum se poate preveni „ceaţa cerebrală”?

„Ceaţa cerebrală” nu poate fi întotdeauna prevenită, iar aceste obiceiuri pot reduce riscul:

• Asigură-ţi şapte până la opt ore de somn de calitate.
• Adoptaţi o dietă nutritivă şi antiinflamatoare.
• Faceţi exerciţii fizice în mod regulat.
• Gestionaţi stresul prin meditaţie sau yoga.
• Menţineţi-vă bine hidrataţi.
• Limitaţi sau evitaţi consumul de alcool.
• Trataţi prompt afecţiunile medicale subiacente.

Câteva măsuri de precauţie suplimentare pot fi, de asemenea, de ajutor:

Metale grele: Evitaţi produsele cosmetice de calitate inferioară, limitaţi consumul de peşte de dimensiuni mari (care poate acumula mercur) şi verificaţi dacă în casele mai vechi există plumb în ţevi, vopsea sau vase de gătit.

Mucegaiul: Menţineţi umiditatea interioară între 30% şi 50%, folosiţi un dezumidificator dacă este necesar, uscaţi zonele umede în decurs de una-două zile, reparaţi imediat scurgerile şi porniţi ventilatoarele de evacuare din băi şi bucătării.

Posibile complicaţii ale „ceţii cerebrale”

Deşi „ceaţa cerebrală” nu este o boală, simptomele persistente pot duce potenţial la următoarele complicaţii:

- Performanţă şcolară sau profesională redusă din cauza dificultăţilor de concentrare, a problemelor de memorie şi a funcţiei cognitive afectate.

- Suferinţă emoţională, precum anxietatea şi depresia.

- Probleme de siguranţă datorate afectării capacităţii de luare a deciziilor şi timpului de reacţie mai lent.

- Agravarea dificultăţilor cognitive, mai ales dacă cauza de bază nu este tratată.

Sursa: Epoch Times SUA