De ce deficitul de vitamina B12 poate fi confundat cu îmbătrânirea

Dacă aveţi peste 60 de ani, vă simţiţi obosit tot timpul, aveţi furnicături la mâini şi picioare şi o răceală de care nu reuşiţi să scăpaţi, este uşor să puneţi totul pe seama îmbătrânirii. Însă există o mare probabilitate ca adevăratul vinovat să fie o vitamină pe care s-ar putea să nu o absorbiţi: vitamina B12.

Simptomele deficitului pot imita semnele îmbătrânirii normale şi, prin urmare, pot trece uşor neobservate. Noi cercetări preclinice explorează acum un posibil motiv: rolul vitaminei B12 în menţinerea funcţionării corespunzătoare a mitocondriilor — fabricile de energie din interiorul celulelor tale.

Mitocondriile joacă un rol major în organism, fiind mici „centrale energetice” care produc energie în interiorul celulelor. Scăderea funcţiei mitocondriale este un semn caracteristic al îmbătrânirii, iar vitamina B12 joacă un rol direct atât în producţia de energie, cât şi în sănătatea mitocondriilor. Două studii preclinice recente ajută la explicarea acestei legături.

În primul studiu, publicat în The Journal of Nutrition, cercetătorii au redus disponibilitatea vitaminei B12 la şoareci şi au examinat muşchii scheletici, care au un consum energetic ridicat. Mitocondriile au funcţionat mai puţin eficient, au produs mai puţină energie şi — atunci când nivelul de vitamina B12 era scăzut — au prezentat semne de deteriorare a ADN-ului lor.

Martha Field, coautoare a ambelor studii şi profesoară asociată la Universitatea Cornell, cu un doctorat în biochimie, a afirmat că cercetările anterioare pe şoareci stabiliseră deja o legătură între deficitul de vitamina B12 şi deteriorarea ADN-ului mitocondrial, precum şi reducerea producţiei de energie. Acest lucru a determinat echipa sa să analizeze mai atent ţesuturile care depind în mare măsură de mitocondrii, precum muşchii, inima şi creierul.

Legătura cu muşchii este deosebit de importantă pentru persoanele în vârstă, deoarece deficitul de vitamina B12 devine mai frecvent odată cu înaintarea în vârstă, parţial din cauza absorbţiei reduse, în acelaşi timp în care adulţii în vârstă se confruntă cu un risc crescut de sarcopenie, adică pierderea masei şi a forţei musculare care afectează independenţa şi calitatea vieţii.

„Am demonstrat, într-un fel, că deficitul sau insuficienţa de vitamina B12 reprezintă cam a doua lovitură asupra aceluiaşi tip de ţesut în cadrul aceleiaşi populaţii vulnerabile”, a declarat Field pentru The Epoch Times.

Al doilea studiu, publicat în revista GeroScience, a analizat dacă suplimentarea cu vitamina B12 ar putea repara aceste afecţiuni. Autoarea studiului, Anna Thalacker-Mercer, profesoară asociată în biologie celulară, a dezvoltării şi integrativă, împreună cu echipa sa, a administrat suplimente de vitamina B12 unor şoareci în vârstă pentru a vedea dacă aceasta ar putea restabili funcţia mitocondrială.

„Ştim că absorbţia vitaminei B12 scade odată cu vârsta, iar disfuncţia mitocondrială este o caracteristică a îmbătrânirii. Ne-am gândit că, dacă există o legătură între disponibilitatea vitaminei B12 şi mitocondriile la adulţii în vârstă, suplimentarea ar putea inversa acest declin”, a declarat Thalacker-Mercer pentru The Epoch Times, într-un e-mail.

„Am fost surprinşi de cât de semnificativ a fost rezultatul pe care l-am observat.”, a precizat aceasta.

„Descoperirea interesantă este că, la şoareci, îmbunătăţirea nivelului de vitamina B12 a fost asociată cu o funcţie mitocondrială mai bună în muşchi”, a spus Field.

„Acest lucru sugerează că vitamina B12 poate juca un rol nu numai în prevenirea bolilor cauzate de carenţă, ci şi în susţinerea sistemelor energetice celulare care ajută la menţinerea unei îmbătrâniri sănătoase.”, a concluzionat aceasta.

Ambele cercetătoare au menţionat că aceste studii au fost efectuate pe animale şi nu constituie o dovadă a unui efect la oameni. Vor fi necesare studii clinice randomizate şi controlate pe oameni, pe care echipa lui Thalacker-Mercer le desfăşoară în prezent, pentru a confirma dacă suplimentarea cu vitamina B12 îmbunătăţeşte efectiv funcţia mitocondrială sau sănătatea musculară la oamenii în vârstă.

De ce deficitul de vitamina B12 este uşor de trecut cu vederea

Vitamina B12, sau cobalamina, este produsă de microorganisme care ajung la noi prin lanţul trofic, prin intermediul animalelor care o consumă, ceea ce înseamnă că cele mai bune surse naturale sunt carnea, ouăle şi produsele lactate. Oamenii nu o produc şi trebuie să o obţină din alimente, produse fortificate sau suplimente.

Vitamina B12 este stocată de ficat, care poate reţine o cantitate suficientă pentru a ne acoperi necesarul pe o perioadă de ani de zile. Acesta este unul dintre motivele pentru care o carenţă se poate dezvolta lent şi poate trece neobservată pentru o lungă perioadă de timp.

A avea un aport suficient nu ţine doar de cantitatea de vitamina B12 din dieta persoanei, ci şi de capacitatea de a o descompune şi de a o absorbi.

Capacitatea noastră de a absorbi nutrienţii în mod eficient tinde să scadă odată cu vârsta, la fel ca şi cantitatea de acid gastric necesară pentru a elibera vitamina B12 din alimente, astfel încât aceasta să poată fi absorbită şi utilizată. Absorbţia poate fi afectată şi de medicamente, în special de metformină pentru diabetul de tip 2 şi de inhibitorii pompei de protoni, utilizaţi pentru a reduce aciditatea gastrică. Ambele pot interfera cu absorbţia şi ambele sunt utilizate pe scară largă în rândul persoanelor în vârstă.

„În ultimii 100 de ani s-a trecut de la identificarea acestui nutrient ca o vitamină esenţială care previne o boală fatală la conştientizarea faptului că persoanele în vârstă sunt mai expuse riscului de a dezvolta o carenţă de vitamina B12, în principal din cauza incapacităţii de a absorbi acest nutrient”, a declarat pentru The Epoch Times, prin e-mail, Martin Warren, profesor la Universitatea din Kent, care deţine un doctorat în biochimie şi este specializat în cercetarea vitaminei B12.

Deficitul este frecvent

Deficitul de vitamina B12 este frecvent la nivel mondial, în special în rândul populaţiilor care se confruntă cu provocări nutriţionale şi socio-economice şi în rândul persoanelor care urmează o dietă bazată pe plante.

„Având în vedere că până la unul din cinci vârstnici va suferi de deficit de vitamina B12, toată lumea ar trebui să fie conştientă de acest lucru”, a spus Warren.

Vestea bună este că avem nevoie de vitamina B12 doar în cantităţi infime, care pentru adulţi se ridică la aproximativ 2,4 micrograme pe zi. Necesarul creşte la 2,6, respectiv 2,8 micrograme pentru femeile însărcinate şi cele care alăptează.

În practică, necesarul zilnic de vitamina B12 poate fi acoperit consumând patru-cinci ouă, 85 grame de ton din conservă sau o singură sardină. Dacă doriţi opţiuni extrem de concentrate, o singură scoică gătită la abur sau o singură bucăţică de ficat de vită vor fi suficiente. Dacă căutaţi surse non-animale, 2 linguri de drojdie nutriţională fortificată vă asigură un procent impresionant de 580% din necesarul zilnic de vitamina B12 — aşa că o simplă măsură de drojdie este suficientă.

Simptome de urmărit

Multe dintre simptomele deficitului şi insuficienţei de vitamina B12 sunt similare cu cele ale altor deficienţe de micronutrienţi şi cu cele ale îmbătrânirii, a spus Warren.

Simptomele se pot dezvolta lent, cauza lor nefiind clară, iar multe persoane le pot atribui semnalelor normale de îmbătrânire. Un deficit de vitamina B12 poate provoca simptome fizice, neurologice şi psihologice.

Vitamina B12 este esenţială pentru producerea mielinei — învelişul protector din jurul nervilor. Când nu consumăm suficientă vitamina B12, mielina este afectată, iar fibrele nervoase pot rămâne expuse, ceea ce duce la amorţeală şi furnicături la nivelul mâinilor şi picioarelor. Dacă afecţiunea progresează, poate duce şi la degenerarea măduvei spinării, având ca rezultat pierderea echilibrului, coordonare deficitară şi dificultăţi la mers, o afecţiune numită degenerare combinată subacută.

„Oboseala şi epuizarea sunt probabil cele mai frecvente simptome; confuzia mentală şi modificările cognitive sunt, de asemenea, destul de frecvente (de exemplu, capacitatea de concentrare, acuitatea minţii etc.), furnicături sau senzaţia de ace în piele sau limbă amorţită, probleme de coordonare şi de mers, slăbirea forţei musculare, depresie şi schimbări de dispoziţie”, a adăugat el.

Alte simptome posibile includ oboseala sau epuizarea, dificultăţi de respiraţie, probleme de echilibru, memorie slabă, probleme de vedere şi scădere în greutate. Aceste simptome pot fi cauzate de o varietate de factori, nu doar de deficitul de vitamina B12, aşa că, dacă le resimţiţi, consultaţi-vă medicul pentru a determina cauza.

Testarea nivelurlui de vitamina B12

Nivelul de vitamina B12 poate fi verificat printr-un test de sânge standard, dar testarea are limitări.

„Analizele de sânge obişnuite pentru deplecţia de vitamina B12 nu sunt foarte precise — poţi trimite aceeaşi probă de sânge la cinci laboratoare diferite şi poţi obţine cinci rezultate diferite”, a spus Warren.

Există teste mai precise, care implică identificarea produselor secundare care se acumulează în sânge ca urmare a deplecţiei, dar acestea rămân costisitoare, a adăugat el, subliniind că sunt încă necesare definiţii clinice mai clare ale termenilor „deplecţie” şi „insuficienţă”.

Manifestările persoanelor cu un nivel scăzut de vitamina B12 variază, de asemenea, foarte mult. „Este probabil ca, dintre două persoane cu acelaşi nivel de vitamina B12, una să sufere de insuficienţă, în timp ce cealaltă va suferi de deficit. Unele persoane par să se simtă bine cu niveluri relativ scăzute de vitamina B12, în timp ce altele par să prezinte simptome de deficit chiar şi la niveluri relativ ridicate ale acestui nutrient. Acest lucru reflectă probabil factorii genetici, dar ar putea reflecta şi ceva de care nu suntem conştienţi”, a spus el.

Dacă aveţi simptome pe care le-aţi considerat a fi doar o consecinţă a îmbătrânirii, ar fi bine să luaţi în considerare testarea nivelurilor de vitamina B12. Ceva atât de simplu precum o schimbare a dietei, evaluarea medicamentelor pe care le luaţi în prezent sau administrarea de suplimente poate îmbunătăţi ceea ce părea anterior inevitabil — şi poate spori calitatea vieţii — mai ales pe măsură ce îmbătrânim.

Sursa: Epoch Times SUA