Dezvăluiri inedite: Ce efect are arta asupra ADN-ului

Potrivit unui nou studiu, vizitarea unei galerii de artă sau luarea unei pensule în mână o dată pe săptămână ar putea încetini îmbătrânirea biologică aproximativ în acelaşi ritm ca şi exerciţiile fizice regulate.

„Aceste rezultate demonstrează impactul artelor asupra sănătăţii la nivel biologic”, a declarat autoarea principală Daisy Fancourt, de la Institutul de Epidemiologie şi Sănătate al University College London, într-o declaraţie.

Studiul, publicat recent în revista „Innovation in Aging”, a chestionat 3.556 de adulţi din Marea Britanie şi le-a analizat analizele de sânge. Cei care se implicau în activităţi artistice şi culturale prezentau modificări ale ADN-ului care indicau faptul că îmbătrâneau mai lent.

Modificări genetice care încetinesc îmbătrânirea

Cercetătorii au utilizat şapte teste diferite pentru a examina tiparele de metilare a ADN-ului — marcajele chimice care se ataşează de ADN pe măsură ce îmbătrânim şi servesc drept indicatori ai vârstei biologice. Vârsta biologică este măsurată în funcţie de cât de bine funcţionează celulele şi sistemele interne, în timp ce vârsta cronologică măsoară timpul efectiv de viaţă.

Persoanele care participau mai frecvent la diverse activităţi artistice sau se implicau în astfel de activităţi păreau să îmbătrânească cu aproximativ 4% mai lent decât cele care se implicau rar – o rată comparabilă cu efectele exerciţiilor fizice regulate. Chiar şi participarea de trei ori pe an a fost asociată cu o îmbătrânire cu aproximativ 2% până la 4% mai lentă.

Persoanele care se implicau săptămânal în activităţi artistice şi culturale erau cu aproximativ un an mai tinere din punct de vedere biologic decât cele care o făceau rar. Prin comparaţie, practicarea exerciţiilor fizice cel puţin o dată pe săptămână a fost asociată cu o vârstă biologică cu aproximativ şase luni mai mică decât vârsta cronologică.

„Acest lucru se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi privind impactul artelor asupra sănătăţii, existând dovezi că activităţile artistice pot să reducă stresul, să diminueze inflamaţia şi să reducă riscul de boli cardiovasculare, la fel cum se ştie că o face şi exerciţiul fizic”, a declarat în comunicat autoarea principală Feifei Bu, de la Institutul de Epidemiologie şi Sănătate al UCL.

Efectele au fost mai pronunţate în rândul adulţilor cu vârsta de 40 de ani şi peste şi s-au menţinut chiar şi după luarea în calcul a unor factori precum greutatea corporală, fumatul, nivelul de educaţie şi venitul. Activităţile artistice raportate de participanţi au inclus artele vizuale (pictură, desen, fotografie, artizanat), muzica (cântatul, cântatul la instrumente, ascultarea muzicii) şi artele de mişcare (dansul).

Implicarea în artă şi cultură încetineşte îmbătrânirea biologică prin reducerea stresului cronic şi a inflamaţiei, care modifică direct anumite marcaje chimice de pe ADN-ul nostru.

„Autorii înşişi subliniază în mod direct reducerea stresului psihosocial, beneficiile pentru sănătatea cardiovasculară şi îmbunătăţirea profilului de risc cardiovascular prin alegeri de stil de viaţă sănătos care merg mână în mână”, a declarat pentru The Epoch Times dr. Carolyn Lam, redactor-adjunct la Journal of the American College of Cardiology (JACC) şi co-prezentatoare a podcastului săptămânal „JACC This Week”, care nu a participat la studiu.

Practicarea diverselor tipuri de arte — precum muzica, dansul sau artele vizuale — ar putea fi deosebit de benefică, deoarece fiecare activitate oferă beneficii diferite pentru sănătate, inclusiv stimulare fizică, mentală şi socială, a adăugat ea.

Concluziile vin în completarea unor cercetări anterioare care au constatat că activităţile artistice pot reduce stresul, diminua inflamaţia şi îmbunătăţi sănătatea cardiacă.

Lam, o dansatoare experimentată, a subliniat că, în calitate de cardiolog, consideră că dansul se situează „exact” la intersecţia beneficiilor identificate de studiu. „Dansul solicită corpul şi mintea ca să lucreze în timp real”, a spus ea. „Ritmul cardiac, respiraţia, echilibrul, partenerul, muzica, memoria – toate simultan; este, în acelaşi moment, o activitate cognitivă, fizică, socială şi estetică.”

Argumente pentru ambele variante

Implicarea în activităţi artistice şi exerciţiile fizice nu ar trebui înlocuite unele cu altele; ele sunt complementare, a spus Lam.

„Activitatea fizică regulată menţine muşchii scheletici şi oasele, îmbunătăţeşte capacitatea cardiorespiratorie [şi] creşte consumul maxim de oxigen”, care se numără printre cei mai puternici factori predictivi ai supravieţuirii în cardiologie, iar acest consum „nu poate fi crescut prin vizitarea unei expoziţii de artă”, a spus Lam.

Cercetătorii au afirmat că sunt necesare mai multe studii pentru a determina dacă începerea activităţilor artistice la o vârstă mai înaintată poate, de asemenea, să încetinească îmbătrânirea şi cât de des trebuie să participe oamenii pentru a observa beneficiile. Ea a menţionat, de asemenea, că studiul a fost unul observaţional, realizat pe un grup din Marea Britanie format în principal din persoane de origine europeană albă, şi arată doar o asociere între încetinirea îmbătrânirii şi implicarea în activităţi artistice, nu o legătură cauzală.

Însă Lam vede o valoare reală în aceste descoperiri, în special pentru persoanele care se confruntă cu dificultăţi în practicarea exerciţiilor fizice convenţionale.

„Pentru persoanele în vârstă, cele fragile sau cele cu multiple comorbidităţi, pentru care exerciţiile fizice intense sunt dificile”, a remarcat ea, „artele pot oferi o cale paralelă şi accesibilă către unele dintre aceleaşi beneficii biologice.”

„Mesajul pe care l-aş transmite pacienţilor mei nu este «sau... sau», ci «cu siguranţă... şi»”, a spus Lam. „Mişcaţi-vă corpul şi hrăniţi-vă sufletul – ambele sunt importante şi, conform dovezilor acestui studiu, ambele par să aibă efecte benefice asupra ceasurilor epigenetice.”

Sursa: Epoch Times SUA