UE obligă Google să deschidă microfonul, camera şi ecranul Android pentru asistenţii AI rivali

Comisia Europeană a obligat joi Google să ofere asistenţilor AI concurenţi acelaşi acces în Android pe care îl are deja Gemini: la cameră, microfon, orice se află pe ecran, un cuvânt-cheie de activare („wake word”) care funcţionează chiar şi cu ecranul stins şi posibilitatea de a controla alte aplicaţii în fundal prin simularea atingerilor şi introducerii de text.

Google trebuie să implementeze aceste modificări în următoarea versiune majoră, Android 18, şi cel târziu până la 1 august 2027.

Aceasta este una dintre cele două decizii obligatorii privind specificaţiile, adoptate la 16 iulie în temeiul Actului privind pieţele digitale (Digital Markets Act – DMA), la şase luni după ce Comisia a deschis procedurile, pe 27 ianuarie.

Cea de-a doua decizie obligă Google să pună la dispoziţia motoarelor de căutare concurente şi chatboturilor AI care efectuează căutări date anonimizate privind interogările din Search, clicurile şi clasamentele, contra unui tarif bazat pe costuri, relatează The Hacker News. Niciuna dintre cele două măsuri nu reprezintă o amendă.

Procedurile privind specificaţiile stabilesc doar ce trebuie să construiască un „gatekeeper”; competenţa separată a Comisiei de a deschide un caz de neconformitate, inclusiv cu amenzi, rămâne neatinsă. Android este folosit de aproximativ 60% dintre utilizatorii de telefoane mobile din Europa.

Cinci funcţii restricţionate, şase fără restricţii

Decizia privind Android acoperă 11 funcţii ale sistemului de operare. Google poate solicita certificare înainte ca o aplicaţie să acceseze cinci dintre acestea, pe care măsurile publicate le numesc funcţii restricţionate:

1. acces centralizat la datele de pe dispozitiv pe care aplicaţiile aleg să le partajeze, în prezent AppSearch;

2. inteligenţă contextuală, mecanismul permanent din spatele sugestiilor proactive precum Magic Cue;

3. integrare structurată pe dispozitiv, adică App Actions şi App Functions;

4. automatizarea ecranului, implementată în Android ca Computer Control;

5. integrarea la nivel de sistem: setări, conţinut media, capturi de ecran, notificări şi alimentare.

Paragraful 55 detaliază cea de-a treia categorie şi indică direct propriile aplicaţii Google. Un asistent certificat poate recupera şi redacta mesaje Gmail, crea şi gestiona evenimente în Calendar, extrage conţinut din Drive şi Docs, porni navigarea în Maps, controla redarea pe YouTube şi interoga istoricul de vizionare, citi şi scrie SMS, MMS şi RCS în Messages şi efectua apeluri telefonice.

Celelalte şase funcţii nu necesită deloc certificare: date ambientale, detectarea permanentă a cuvântului-cheie, activarea prin apăsare lungă, modelele locale la nivel de sistem, implementarea modelelor terţe şi execuţia în fundal.

Paragraful 119 le deschide tuturor terţilor, inclusiv aplicaţiilor instalate de utilizatori, şi interzice Google să restricţioneze tipul sau cazul de utilizare al aplicaţiei care le apelează.

Datele ambientale includ intrarea de la microfon, sunetul sistemului, camera, conţinutul ecranului, localizarea şi senzori precum accelerometrul, în mod continuu şi în fundal, folosind aceleaşi solicitări de consimţământ de care beneficiază propriile servicii AI ale Google.

Aceste solicitări sunt cele simplificate: rezumatul cazului prezentat de Comisie arată că serviciile proprii ale Google au deja acces la senzori prin proceduri reduse de consimţământ şi indicatori de confidenţialitate, în timp ce terţii trebuie să obţină consimţământ la fiecare utilizare.

Detectarea cuvântului-cheie utilizează procesorul DSP cu consum redus de energie, astfel încât funcţionează chiar şi cu ecranul blocat şi în modul de economisire a bateriei şi poate continua înregistrarea până când utilizatorul încheie solicitarea. Această funcţie va fi disponibilă doar pe telefoanele care dispun deja de cipul necesar. Posibilitatea ca mai mulţi asistenţi să asculte simultan este amânată pentru Android 19 şi 1 august 2028.

Consimţământul rămâne obligatoriu pentru toate aceste funcţii, iar Google poate continua să impună izolarea proceselor şi criptarea. Ceea ce nu poate face, în cazul acestor şase funcţii, este să decidă cine are voie să le solicite. Dacă doreşte să restricţioneze accesul la fluxul brut de date de la senzori, măsurile îi oferă o cale: să depună o cerere motivată care să demonstreze existenţa unor motive întemeiate, iar Comisia poate muta funcţia respectivă pe lista celor restricţionate.

Programul pe care Google trebuie să îl creeze

Pentru cele cinci funcţii restricţionate, Google trebuie să creeze un Program pentru Asistenţi AI Calificaţi (Qualified AI Assistant Programme), să permită autorităţilor de certificare de încredere (Trusted Certification Authorities – TCA) să certifice gratuit asistenţii în cadrul acestuia, să accepte aceste certificări fără condiţii suplimentare şi să nu le revoce niciodată.

Tot Google va redacta regulile programului TCA şi va decide cine este aprobat ca autoritate de certificare, în condiţii care trebuie să fie rezonabile şi nediscriminatorii şi care trebuie aprobate de Comisie cu două luni înainte de orice modificare. Astfel, Google nu poate revoca certificarea unui asistent acordată de o TCA. Poate însă revoca statutul TCA.

Cerinţele de certificare sunt limitate. Google poate verifica dacă un asistent reconfirmă intenţia utilizatorului înainte de acţiuni sensibile sau ireversibile, dacă minimizează divulgarea accidentală de date, dacă îndeplineşte cerinţele minime de securitate pentru aplicaţiile mobile şi dacă este protejat împotriva riscurilor specifice agenţilor AI care ar putea contraveni intenţiei utilizatorului.

Măsurile oferă drept exemple riscurile privind datele de intrare, lanţul de aprovizionare, integrarea, integritatea modelului şi infrastructura. Orice cerinţă suplimentară necesită mai întâi aprobarea Comisiei, iar aceleaşi condiţii se aplică şi pentru Gemini.

Suspendarea este permisă doar în situaţii limitate: Google trebuie să deţină un ansamblu coerent de dovezi privind practici care provoacă prejudicii grave şi imediate şi trebuie să transmită aceste dovezi Comisiei şi autorităţilor de certificare. Contestaţiile trebuie soluţionate în termen de o lună. Există şi o modalitate de a evita obligativitatea certificării.

Paragraful 135 obligă Google să permită utilizatorilor să îşi dea consimţământul pentru a renunţa la cerinţa certificării, pentru fiecare serviciu şi pentru fiecare dispozitiv, fără ca această opţiune să fie ascunsă în modul pentru dezvoltatori.

Proiectul condiţiilor programului trebuie publicat până la 1 februarie 2027, iar forma finală şi deschiderea aplicaţiilor până la 1 mai 2027.

Dacă dezvolţi o aplicaţie Android

Până în august 2027, un asistent certificat – sau unul necertificat pe care utilizatorul l-a autorizat – va putea deschide aplicaţia ta pe un ecran virtual, îi va putea citi conţinutul şi va putea interacţiona cu aceasta în timp ce utilizatorul face altceva.

Lista funcţionalităţilor include posibilitatea ca aplicaţia controlată să blocheze afişarea unor ecrane sensibile către aplicaţia care o controlează. Această decizie trebuie implementată înainte de versiunea beta Android 18.

Mai exist

Setul de date pentru Search

Metoda de anonimizare este publicată şi se desfăşoară în trei etape. Mai întâi sunt eliminate identificatorii direcţi şi atributele care permit reconstruirea identităţii înregistrărilor: nume de utilizator, adrese IP, marcaje temporale precise şi formatul datelor introduse.

Apoi sunt eliminate toate înregistrările ale căror interogări conţin termeni rari, precum nume complete, parole, adrese poştale sau numere de cont bancar ori care sunt neobişnuit de lungi. În final, metadatele sunt generalizate până când fiecare utilizator face parte dintr-un grup de cel puţin 1.000 de persoane care împărtăşesc aceeaşi locaţie, acelaşi tip de dispozitiv şi aceeaşi limbă a interogării, iar 95% dintre utilizatori ajung în grupuri de cel puţin 29.000 de persoane.

Contractele impun cerinţele rămase: procesare separată, interdicţia corelării cu alte seturi de date, interdicţia redistribuirii, interdicţia încercărilor de reidentificare şi efectuarea unui audit independent înainte de acordarea accesului şi ulterior în fiecare an.

Beneficiarii trebuie să aibă o medie de cel puţin 50.000 de utilizatori lunari în UE în ultimul an, să nu fie supuşi sancţiunilor şi să nu fie controlaţi de un stat pe care UE îl consideră un risc grav şi sistemic în materie de securitate cibernetică sau protecţia datelor. Datele vor avea o vechime de cel puţin şapte zile şi vor fi disponibile timp de maximum cinci ani pentru fiecare beneficiar. Google va avea, de asemenea, dreptul să evalueze, înainte de a furniza datele, dacă un anumit beneficiar prezintă riscuri serioase în materie de securitate cibernetică şi protecţia datelor.

Calendarul pentru această parte este scurt: formularul de eligibilitate şi pagina destinată beneficiarilor trebuie lansate până la sfârşitul lunii august, setul complet de date până în noiembrie, iar sistemul de tarifare până în ianuarie 2027.

Obiecţiile Google

Kent Walker, preşedintele pentru afaceri globale al Google, a declarat că decizia privind Android „ameninţă securitatea dispozitivelor prin acordarea către aplicaţii externe a unor permisiuni sensibile şi puternice”. El a afirmat că producătorii de telefoane verifică în prezent asistenţii şi că decizia elimină această măsură de protecţie.

În ceea ce priveşte Search, poziţia sa este că anonimizarea nu este suficientă, că utilizatorilor nu li se cere acordul şi că efectele se extind asupra secretelor comerciale şi securităţii naţionale. El a invocat ENISA, agenţia UE pentru securitate cibernetică, care a scris în această lună că „fundamentele securităţii sunt mai importante ca niciodată în era AI”.

Documentul ENISA se referă însă la modelele AI de frontieră care reduc aproape la zero intervalul dintre descoperirea vulnerabilităţilor şi exploatarea lor. Acesta nu menţionează Android, interoperabilitatea sau permisiunile aplicaţiilor.

Obiecţia nu este imaginară. Gemini este dovada. Lista privind contextul digital din decizie oferă asistenţilor terţi acces la notificări, SMS-uri, conţinutul ecranului şi capturi de ecran. Conţinutul notificărilor a fost canalul prin care SafeBreach a reuşit să compromită agentul Android Utilities al Gemini printr-un atac indirect de tip „prompt injection”, fără a fi necesară o aplicaţie maliţioasă pe dispozitiv.

Google a remediat această vulnerabilitate la nivel de server în noiembrie 2025, înainte ca SafeBreach să o publice luna trecută. Riscurile asociate datelor de intrare reprezintă acum unul dintre aspectele împotriva cărora un asistent candidat trebuie să fie protejat. Testul este stabilit de Google.

Ce prevedea proiectul din aprilie

Măsurile de protecţie despre care Walker spune că lipsesc sunt, de fapt, cele introduse după ce Google a formulat obiecţii. Proiectul măsurilor Comisiei din 27 aprilie nu conţinea funcţii restricţionate, nici Programul pentru Asistenţi AI Calificaţi şi nici autorităţi de certificare.

Paragraful 134 din proiect interzicea Google să limiteze cine poate beneficia şi permitea un proces de verificare doar dacă era administrat de terţi neutri şi independenţi şi se aplică exclusiv în Play Store. Versiunea finală îi permite Google să certifice chiar ea solicitanţii.

Clauzele privind integritatea din proiect interziceau limitările în funcţie de scop, beneficiari, aplicaţii, tehnologii şi cazuri de utilizare; versiunea finală adaugă la fiecare expresia „cu excepţia cazului în care se prevede altfel în această anexă”. Proiectul privind Search era şi mai permisiv: nu exista prag minim de utilizatori, nici cerinţă de capital, nici excludere pe baza riscului de ţară, iar dimensiunea minimă a grupurilor de metadate era de 50, nu de 1.000.

Şi termenele au fost modificate în aceeaşi direcţie. Majoritatea funcţiilor Android trebuiau implementate până la 1 ianuarie 2027 în proiect. În decizia finală, termenul este 1 august 2027. Detectarea simultană a mai multor cuvinte-cheie este amânată de la aceeaşi dată din ianuarie până în august 2028. Comisia afirma că măsurile finale ţin seama în mod corespunzător de observaţiile formulate de Google şi de terţi în timpul consultării, iar comparaţia dintre cele două versiuni arată ce concesii au fost făcute.

Ceea ce Google nu a obţinut este puterea discreţionară. Măsurile privind integritatea trebuie să fie strict necesare, justificate prin dovezi obiective pe care Google trebuie să le păstreze, verificabile de altcineva decât Google şi aplicate identic propriilor sale servicii.

Compania nu poate impune „un nivel mai ridicat de integritate terţilor decât cel pe care îl aplică propriilor servicii”. Ea trebuie să notifice Comisia cu patru săptămâni înainte de aplicarea unei astfel de măsuri. Singura excepţie este o modificare care nu este vizibilă pentru utilizator, este pur tehnică, identică pentru Google şi pentru toţi ceilalţi şi nu afectează terţii. Toate cele patru condiţii trebuie îndeplinite; în caz contrar, notificarea este obligatorie.

Astfel, disputa se mută la 1 februarie 2027, când vor fi publicate proiectele condiţiilor programului. Google şi-a petrecut primăvara argumentând că asistenţii necertificaţi nu ar trebui să deţină aceste permisiuni şi a obţinut un regim de certificare care nu exista în aprilie. Acum trebuie să îl redacteze, în mod public şi o singură dată, ştiind că definiţia va fi aplicată apoi direct şi lui Gemini.