Cafeaua îţi modifică microbiomul intestinal – chiar şi cea decofeinizată
alte articole
Dacă bei cafea în fiecare dimineaţă, microbiomul tău intestinal poate fi diferit de cel al unei persoane care nu bea cafea, iar persoanele care consumă cafea decofeinizată pot prezenta unele dintre aceleaşi modificări.
Schimbări în microbiom
Cercetătorii de la University College Cork au dorit să înţeleagă modul în care cafeaua influenţează axa intestin-creier. Studiul a urmărit 62 de adulţi sănătoşi din Irlanda, dintre care jumătate consumau zilnic între trei şi cinci ceşti de cafea cu cofeină.
Pe parcursul studiului, cercetătorii au monitorizat funcţiile cognitive, starea de spirit, stresul, somnul, inflamaţia şi compoziţia microbiomului intestinal.
Consumatorii obişnuiţi de cafea aveau profiluri ale microbiomului intestinal distinct diferite faţă de cei care nu consumau cafea. Anumite bacterii au devenit mai abundente în rândul consumatorilor de cafea, printre care Cryptobacterium curtum şi Eggerthella, ambele implicate în procesele digestive, cum ar fi reciclarea acizilor biliari care ajută la digestia grăsimilor.
„Cafeaua modifică fiziologia persoanelor care o consumă”, a declarat pentru The Epoch Times Stefano Gaburro, care deţine un doctorat în neurofarmacologie şi neuroştiinţe şi nu a fost implicat în studiu.
Multe dintre aceste schimbări fiziologice au fost asociate cu îmbunătăţiri ale stării de spirit, funcţiilor cognitive, funcţiei imunitare şi sănătăţii intestinale, deşi unele efecte au fost diferite la cafeaua cu cofeină comparativ cu cea decofeinizată.
Modificări ale metaboliţilor
Profilurile metaboliţilor au prezentat, de asemenea, diferenţe între cele două grupuri. Metaboliţii — molecule mici generate atunci când organismul şi microbii intestinali descompun substanţele găsite în alimente şi băuturi, precum cafeaua — sunt compuşi care pot infuenţa inflamaţia, hormonii, activitatea imunitară şi cerebrală.
În rândul consumatorilor obişnuiţi de cafea, cercetătorii au descoperit niveluri mai ridicate ale mai multor metaboliţi asociaţi cu cafeaua, inclusiv paraxantina, cunoscută pentru efectele sale neuroprotectoare şi antioxidante, şi teofilina, un compus asociat cu activitate antiinflamatorie şi un risc mai scăzut de a dezvolta boala Parkinson.
Unii dintre metaboliţii asociaţi cu cafeaua, identificaţi în cadrul studiului, au apărut alături de anumite bacterii intestinale şi tipare cognitive, sugerând că cafeaua ar putea influenţa creierul parţial prin căi legate de microbiom: cafeaua modifică microbii intestinali, iar aceştia produc compuşi legaţi de starea de spirit şi de cogniţie.
„Faptul că cafeaua influenţează sănătatea mentală şi calitatea vieţii ar putea surprinde unele persoane”, a declarat pentru The Epoch Times Douglas Kalman, cercetător în nutriţie şi expert ştiinţific în nutriţie sportivă şi neuroştiinţe nutriţionale, care nu a participat la studiu.
Acest efect pozitiv ar putea proveni din modul în care cafeaua influenţează producţia de neurotransmiţători prin intermediul microbiomului intestinal.
Se ştie deja că cafeina favorizează starea de vigilenţă prin blocarea adenozinei, o substanţă chimică din creier care se acumulează pe parcursul zilei şi provoacă somnolenţă. Blocarea adenozinei sporeşte, de asemenea, indirect, activitatea neurotransmiţătorilor asociaţi cu starea de spirit, precum dopamina şi serotonina.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, diferenţe în compuşii intestinali asociaţi cu starea de spirit şi activitatea cerebrală, inclusiv GABA. Acidul gamma-aminobutiric, cunoscut si sub numele de GABA, este un neurotransmitator care ajută la trimiterea de mesaje intre creier si sistemul nervos.
Cu toate acestea, unii compuşi potenţial benefici erau de fapt prezenţi în cantităţi mai mici la consumatorii de cafea, ceea ce ne reaminteşte că relaţia dintre cafea şi sănătatea creierului nu este pur şi simplu pozitivă.
Atunci când consumatorii obişnuiţi de cafea au încetat să mai bea cafea timp de două săptămâni, au prezentat scăderi ale tensiunii arteriale, ale impulsivităţii şi ale reactivităţii emoţionale. Profilurile lor microbiomice şi metabolice s-au modificat, de asemenea, în mod semnificativ, sugerând că efectele cafelei asupra microbiomului pot fi continue şi dinamice, mai degrabă decât permanente.
Constatări privind cafeaua decofeinizată
Una dintre principalele constatări ale studiului, a remarcat Gaburro, a fost că mai mulţi markeri legaţi de intestin s-au modificat în mod similar atât în grupul care a consumat cafea cu cofeină, cât şi în cel care a consumat cafea decofeinizată, sugerând că unele dintre efectele biologice ale cafelei ar putea proveni de la alţi compuşi decât cofeina.
Cafeaua cu cofeină şi cea decofeinizată au produs atât efecte distincte, cât şi efecte care se suprapun — iar cafeaua decofeinizată a avut rezultate surprinzător de bune.
Doar cafeaua cu cofeină a fost asociată cu niveluri mai scăzute de cortizol dimineaţa, un hormon implicat în răspunsul organismului la trezire, iar efectele sale asupra stării de vigilenţă, atenţiei şi excitaţiei sunt în concordanţă cu influenţa bine documentată a cofeinei asupra creierului. Pe de altă parte, participanţii care au consumat cafea decofeinizată au prezentat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte calitatea somnului, activitatea fizică şi performanţa de învăţare.
Ambele grupuri au prezentat niveluri mai scăzute de stres, depresie şi reacţii inflamatorii. Testele de laborator au evidenţiat, de asemenea, reacţii inflamatorii mai slabe la nivelul celulelor imune din ambele grupuri.
Studiul sugerează că cafeaua decofeinizată ar putea avea, de asemenea, un efect pozitiv asupra învăţării şi memoriei.
„Acest lucru s-ar putea datora polifenolilor din cafea”, a spus Kalman.
Cafeaua conţine sute de compuşi biologic activi pe lângă cofeină, inclusiv polifenoli şi acizi fenolici. Aceşti compuşi vegetali au proprietăţi antioxidante şi antiinflamatorii şi se consideră că contribuie la multe dintre beneficiile cafelei pentru sănătate. Unii dintre ei acţionează, de asemenea, ca hrană pentru microbii intestinali benefici.
„Nu este vorba doar de cofeină. Este vorba de cafea”, a spus Gaburro.
Pentru persoanele sensibile la cofeină, aceasta este o veste importantă.
„Persoanele care trec la cafea decofeinizată beneficiază în continuare de majoritatea efectelor legate de polifenoli”, a spus el.
Cafeaua nu este un supliment
Experţii au avertizat că nu trebuie să fie considerată cafeaua ca un supliment pentru sănătatea intestinului sau a creierului.
Efectele observate în cadrul studiului au fost modeste — acesta a implicat doar adulţi sănătoşi cu vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani, iar asocierile statistice nu sunt echivalente cu căile biologice demonstrate. Gaburro a subliniat, de exemplu, că GABA măsurat în probele de fecale nu este echivalent cu activitatea GABA din creier.
„Cafeaua este un aliment. Nu este un supliment şi nu este un medicament eliberat pe bază de reţetă”, a spus Gaburro.
Rezultatele studiului oferă asigurarea că un consum moderat de cafea pare potrivit pentru majoritatea adulţilor sănătoşi, iar cei care au trecut la cafea decofeinizată s-ar putea să piardă mai puţin decât credeau.
